Fact Check: Declarația lui Liviu Dragnea privind „forțarea” investițiilor în infrastructură, un fake news

În urmă cu o săptămână, în timpul mitingului PSD de la Iași președintele social-democraților, Liviu Dragnea declara că „Forţăm investiţiile în infrastructura rutieră şi de cale ferată, construim autostrăzile care nu s-au construit până acum, îndreptăm legile strâmbe, scoatem justiţia de sub influenţa politicii şi a serviciilor secrete”.

Fact Check

Patru asociaţii civice au pus în ultima perioadă presiune pe Guvern pentru construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal, iar un antreprenor din regiune a construit simbolic „primul metru de autostradă”, fiind blamat public de liderul PSD.

Guvernarea actuală a preluat puterea la începutul lui 2017. Toate cele 3 guverne PSD au promis mulţi kilometri de autostradă. Şi în 2017 şi în 2018 guvernanţii au fost contrazişi de cifre. Cel mai probabil aşa se va întâmpla şi în 2019. Mai mult, 2 şosele de mare viteză, Sibiu-Piteşti şi Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş sânt deocamdată doar pe hârtie. Prima e cerută insistent, de ani de zile, de cel mai mare exportator al României, Dacia Renault. În cazul celei de-a doua, în premieră, Parlamentul a adoptat anul trecut o lege care prevede construirea Autostrăzii Unirii.

În ceea ce priveşte calea ferată, guvernul PSD nu a prevăzut în buget nici un ban pentru lucrări la linia Gara de Nord – Aeroportul Otopeni. Asta deşi investiţia este o obligaţie asumată faţă de UEFA, întrucât Bucureştiul va găzdui anul viitor 4 meciuri din Campionatul European de fotbal.

Referitor la justiţie, cel mai grav semnal de alarmă a venit luni 13 mai de la Comisia Europeană. Autorităţile române au fost notificate că, dacă intră în vigoare modificările la Codurile Penale, ţara noastră riscă activarea Articolului 7 din Tratatul UE. Astfel, România va pierde dreptul de vot în Consiliul European.

De-a lungul anilor mulţi dintre politicienii aflaţi la guvernare au promis că, în mandatul lor, se vor face sute de kilometri de autostradă.

Printre obiectivele pe care şi le-au propus cabinetele Grindeanu şi Tudose în programul de guvernare (paginile 106-108) se numără finalizarea Lugoj – Deva, Sibiu – Pitești, centură București, Constanța – Vama Veche; finalizarea Autostrăzii Transilvania; Autostrada Est Vest (Montana): Tg. Mureș – Tg. Neamț – Iași – Ungheni și Câmpia Turzii – Tg. Mureș; Autostradă Pitești – Craiova și București – Giurgiu.

Programul de guvernare al cabinetului Dăncilă (paginile 167-169) vine, în mare, cu aceleaşi promisiuni, una dintre diferenţe fiind ca s-a mai adăugat un tronson Autostrăzii Transilvania: Ploieşti – Comarnic.

În 2017 au fost recepţionaţi 24 km de autostradă. În 2018 s-au mai adăugat 101 kilometri, dar numai 60 dintre aceştia au fost daţi efectiv în folosinţă. Pe 43 de kilometri din loturile 3 şi 4 Lugoj-Deva trebuie remediate „mici găuri de 500 de metri”. La începutul acestui an, ministrul transporturilor, Răzvan Cuc şi şeful CNAIR, Narcis Neaga, au promis că până la finele lui 2019 se va circula pe alţi 180 de kilometri de autostradă. Ulterior, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, a avansat o cifră mai puţin optimistă: 118 km. Chiar şi aşa el e contrazis de reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură care susţin că au şanse să fie inauguraţi 43 de km. Restul sunt „promisiuni pentru naivi şi dezinformări grosolane”, scrie mediafax.

Şi Autostrada Piteşti – Sibiu rămâne tot pe hârtie, exact ca Autostrada Unirii. În mai multe rânduri reprezentanţii Automobile Dacia au ameninţat că vor muta producţia din România din cauza infrastructurii. În 14 aprilie 2019 a fost semnat contractul pentru lotul Sibiu – Boiţa, cel mai uşor din cele 5 tronsoane ale autostrăzii. Un an ar urma să dureze doar proiectarea, aşa că lucrările nu vor începe mai devreme de 2020.

România are cea mai proastă infrastructură feroviară din Europa, potrivit Forumului Economic Mondial. Ţara noastră ocupă abia locul 73 din 101 state pentru care există date, fiind depăşită de Pakistan, Botswana sau de Republica Moldova.

Concluzie

Nu numai că PSD nu “forţează” investiţiile în infrastructura rutieră şi de cale ferată, dar nici nu respectă legile în vigoare în această privinţă, legi care obligă Executivul la anumite investiţii anuale. În ce privește modificările aduse legislației, MCV, Comisia de la Veneția, iar recent Comisia Europeană care e aproape de activarea art.7 din Tratatul de la Lisabona, au semnalat un cumul de derapaje în detrimentul mecanismelor democratice.