Facebook va interzice clipurile deepfake de pe rețeaua de socializare, însă nu știe cum să le definească

Facebook a anunțat adoptarea unei noi politici care interzice urcarea pe platformă a materialelor video rezultate în urma folosirii inteligenței artificiale care pot induce în eroare privitorii, făcându-i să creadă anumite declarații care nu au avut loc în realitate. Aceste videoclipuri sunt denumite și ,,deepfake” și au fost interzise de către Facebook, din cauza posibilității ca acestea să fie folosite pentru a modifica soarta alegerilor prezidențiale din SUA, din acest an.

Cu toate acestea, potrivit theguardian.com, noua regulă stipulează doar materialele video produse de inteligența artificială, nu și pe cele editate superficial de către un om, prin mijloacele convenționale, chiar dacă și acestea pot fi înșelătoare. După cum declară Monika Bickert, directorul de politică managerială globală al Facebook, un videoclip va fi dat jos de pe platformă doar dacă îndeplinește simultan două condiții:

• „A fost editat sau sintetizat […] în moduri care nu sunt posibile pentru o persoană obișnuită și ar putea induce în eroare pe cineva să creadă că un subiect al videoclipului a spus cuvinte pe care nu le-a spus de fapt”.
• „Este produsul inteligenței artificiale sau al învățării automate care contopește, înlocuiește sau suprapune conținutul unui videoclip, făcându-l să pară autentic.”

Deși până acum nu au existat cazuri în care videoclipuri deepfake să fie propagate pe platformele Facebook sau Instagram, această atitudine a companiei este o încercare de a preveni utilizarea unor astfel de mijloace perfide de a influența opinia maselor, o altă mutare în lupta împotriva dezinformării. Până și conținutul considerat incert va fi imposibil de folosit în anunțuri publicitare și reclame, iar înaintea distribuirii lui, utilizatorii vor fi anunțați cu privire la caracterul său îndoielnic. De asemenea, Facebook plănuiește să limiteze și frecvența apariției unui astfel de conținut în feed-ul utilizatorilor. Monika Bickert motivează alegerea de a tolera pe platformă aceste materiale incerte, editate de oameni, prin faptul că oricum ele s-ar găsi și propaga undeva pe Internet și că este mai bine ca acest lucru să se întâmple într-un mediu controlat, unde valoarea lor de adevăr poate fi judecată de anumite instanțe credibile.

Totuși, notează theguardian.com, această alegere provine, probabil, din teama companiei de a-și asuma capacitatea de a discerne între ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, din frica de a ajunge la decizii subiective cu privire la veridicitatea unui material. Pe deasupra, există și pericolul ca sistemele folosite de Facebook să nu poată detecta orice videoclip deepfake, ceea ce ar duce la un fals sentiment de siguranță în rândul utilizatorilor. După cum afirmă John Villasenor, expert în studii de guvernare la Centrul pentru Inovare Tehnologică Brookings, tehnicile care detectează un deepfake „deseori rămân în urma celor mai avansate metode de creare” a unuia.