Experimentul Cioloș – cronica unui eșec repetat

Cine are cât de cât activă memoria de scurtă durată, remarcă imediat unele similitudini între cele două staruri ale politicii românești din ultimii ani: Nicușor Dan și Dacian Cioloș. Și nu vorbim aici de atributul de artificialitate care acoperă aproape tot din ceea ce se vor a fi cei doi, de conturul de eprubetă pe care îl iau formele lor politice, cât despre rețeta deja patentată pe care o observăm că se aplică și acum, ca și atunci când a apărut tanăra speranță politică, Nicușor Dan.

1. MRÎ sau USR: lipsa ideologiei, singura doctrină asumată

18 noiembrie 2018: declarație făcută la Slobozia, de către Dacian Cioloș: ”Cei 65% (din electorat, n.r.) nu sunt toți indeciși, acolo e un public mai complex. În primul rând, tocmai de asta venim cu o nouă ofertă politică, pentru că am constatat că dacă USR are un culoar pe care îl poate acoperi pe zona asta de indeciși, există un alt culoar pe care îl putem acoperi noi, mai larg.”

1 iuie 2015: declarația lui Nicușor Dan, la depunerea actelor pentru înființarea USR: ”Nu suntem delimitaţi ideologic. (…)”. El a spus că ”noul partid se adresează oamenilor dezamăgiţi de modul în care s-a făcut politică până acum”.

Dezamăgirea, indecizia sau resemnarea nu sunt ideologii și nu pot genera politici publice coerente. Sunt însă cele mai sigure căi de a deschide drumul emoțiilor și a exaltării. Cu toate acestea, eșecul este unul previzibil: declarațiile de dragoste dedicate indecișilor sunt cea mai mare banalitate pe care o poate lansa un om politic și în egală măsură cea mai mare capcană. Omul politic care își propune să revitalizeze indecișii, să recupereze mase largi de cetățeni inerți politici este, din start, un produs eșuat. Și asta pentru că oamenii nu sunt șabloane în dezidetatele politice. Ei rezonează în funcție de nevoi, iar cele mai conturate sunt necesitățile din cercul unu al existenței lor: locuri de muncă, servicii sociale și de sănătate, securizarea veniturilor. Conștientizarea unei dezamăgiri generalizate nu poate fi de natură să mobilizeze dincolo de o postare de Facebook sau de un emoticon, mai precis, nu se poate concretiza în vot.

Doar că, inventatorii rețetei – și pentru Nicușor Dan, și pentru Dacian Cioloș – fie nu au răbdarea de a genera un program desfășurat și precis pentru fiecare categorie targetată, fie sunt conștienți de inutilitatea unui astfel de demers, în lipsa unui personaj real care să îl susțină.

2. Singurătatea politică: respingerea alianțelor, atacul potențialilor parteneri

O postare de pe Facebook-ul lui Nicușor Dan din 16 septembrie 2016 arăta foarte clar care era politica de alianțe a USR cu partenerii de opoziție: ”USR nu va face alianța cu niciun partid, deci nici cu PNL”. Lipsa de acțiune comună, de disponibilitate către dialog s-a concretizat ulterior în ratările unor demersuri ale opoziției care nu au beneficiat de niciun fel de sincronizare sau de suport comun.

Doi ani mai târziu, Dacian Cioloș atacă în primă fază PNL, ca exponent al unui mod învechit de a face politică, iar zilele acestea, extinde atacul către USR, partid cu care, cel puțin aparent, se contura o formă de colaborare. Dorința de a plasa MRÎ (n.a. – partid care nu este înregistat încă la tribunal) într-o poziție de aparență superioritate față de USR, îl face fostul premier să caracterizeze partidul lui Barna pe pe unul ”de nișă”, repectiv fără vreo importanță pentru masele largi.

3. Bucla online: terenul de joacă preferat pentru influencerii afliați

Ne aducem aminte că anunțul candidaturii lui Nicușor Dan pentru funcția de primar a generat o emoție în principal în rândul intelectualității, vorbim aici cu precădere de actori și artiști militanți, dar și de jurnaliști și analiști care nu au făcut un secret din înrolarea activă în tabăra USR-istă. De altfel, candidatura din 2016, a fost primul transfer, prima migrare activă a susținătorilor lui Klaus Iohannis, nu către PNL – așa cum ar fi fost normal – ci către Nicușor Dan și USR.

În momentul de față, aceștia au văzut insuccesul în proiectul ong-istului ratat ca om politic și sunt prea departe de profilul golit de conținut al lui Dan Barna. Astfel încât migrează în mod natural către militantul de tip nou, de data aceasta foarte bine conectat cu exteriorul. Pentru că, nu-i așa, dacă lui Nicușor Dan i se construise o aură de expert în politicile locale și susținător al luptei anticorupție din administrația publică locală, pentru Dacian Cioloș s-a decupat imaginea omului foarte bine conectat la unele cancelarii europene.

Și asta pentru că, în fiecare caz, croitorul lucrează cu materialul pe care îl are deja pe raft.