Fake News, un concept relativ puţin folosit până în urmă cu câţiva ani, a devenit o provocare pentru furnizorii de informaţii corecte din întreaga lume. Mass media şi reţelele de socializare sunt„invadate de ştiri false furnizate sub masca unor fapte, situaţii sau evenimente adevărate. Fenomenul a devenit şi în România un urmaş al propagandei şi dezinformării.

Cuvintele cele mai des întâlnite atunci când ne referim la fake news sunt manipulare, propagandă, dezinformare, ideologie sau bani. Manipulare pentru că se încearcă influenţarea opiniei publice prin diferite mijloace prin care se impun anumite comportamente; propagandă pentru că de multe ori prin ştirile false se încearcă răspândirea uneui anumite doctrine pentru a se câştiga adepţi. Dezinformare deoarece se induce în eroare în mod voit opinia publică; ideologie pentru că se încearcă impunerea unui anumit sistem de idei sau concepţii şi bani deoarece sunt dedicate adesea uneori obţinerii de venituri financiare.

Contracararea acestui proces în continuă dezvoltare se poate face, în primul rând, prin educaţie şi cunoaştere.

Motivațiile propagandiștilor

Dezbaterea despre metodele prin care putem face faţă acestui model de gândire în care ceea ce noi credem sau vrem să credem este mai important decât faptele obiective a cuprins şi România. La nivel internaţional, dezbaterea a fost provocată de doi factori: votul pentru Brexit din Marea Britanie şi alegerea lui Donald Trump în Statelor Unite ale Americii. În România s-a manifestat în special în perioada electorală din 2016, dar şi în timpul protestelor din februarie 2017. De altfel, fenomenul fake news s-a dezvoltat şi propagat cel mai bine în timpul unor evenimente sau situaţii limită, cu efect important asupra consumatorilor de informaţie.

Site-urile din România care promovează ştiri false pretind că sunt platforme de ştiri independente, însă le lipseşte transparenţa: nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate. Toate, însă, susţin că prezintă adevărul. Mediul online este locul în care ajung informaţiile despre orice şi oricine, fără ca cineva să verifice înainte dacă sunt adevărate sau false.

International Federation of Library Associations and Institutions

Furnizorii de ştiri false au, în general, două motivaţii pentru a propaga astfel de informaţii. Prima, şi cea mai importantă, este cea financiară: ştirile care devin virale pot aduce bani frumoşi din publicitate dacă numărul cititorilor care ajung în site este suficient de mare. A doua este cea ideologică: unii furnizori de ştiri false au scopul de a avantaja un candidat, o situaţie sau un eveniment.

„Minciuna repetată de un milion de ori devine adevăr” 

„O minciună repetată de o mie de ori rămâne o miciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”, spunea notoriul propagandist nazist Joseph Goebbels. Exact de această tactică se folosesc promotorii fake news-ului, bombardând utilizatorii de rețele sociale cu sute și chiar mii de astfel de știri false. Informaţiile false ajung astfel să influențeze comportamentul chiar şi atunci când oamenii ştiu că sunt false. Fake news-ul poate fi împărțit la rândul lui în subcategorii precum:

– ştiri false (cu informaţii inventate);

– ştiri care induc în eroare

– pornesc de la date factuale ce sunt scoase din context sau îmbrăcate senzaţionalist;

– ştiri partizane – interpretări ale unor date reale, care sunt manipulate pentru a corespunde unei agende;

– ştiri de clickbait – au titluri şocante/senzaţionaliste ce îndeamnă cititorul să le acceseze şi care, de regulă, nu susţin cu informaţii promisiunile din titlu.

Cum recunoști o ştire falsă 

Ştirile false sunt scrise evaziv şi adesea bombastic, fără să ofere surse, declaraţii sau context informaţiilor sau făcând trimiteri spre site-uri obscure. Autorii se lansează adesea în presupuneri, zvonuri sau conspirații. Totodată ele vin de cele mai multe ori însoțite de titluri șocante.

Astfel, atunci când citiți o ştire bombastică ar trebui să fiți atenţi la câteva lucruri:

Ați auzit de site-ul respectiv până atunci? Există mai mult decât o sursă de verificare a ştirii? Articolele sunt semnate de autori? Există o documentare solidă și argumente raționale, sau știrea exprimă opinii neargumentate și prejudecăți? Au titluri şocante sau cu iz conspiraţionist?

Ținând cont de aceste elemente și analizând critic informația, puteți ieși din capcana fake news-ului.