Directiva Drepturilor de Autor – documentul care ar putea schimba fața internetului

Mâine, 12 septembrie, Parlamentul European dezbate una dintre cele mai importante directive, respectiv aceea privind drepturile de autor, care ar putea zgudui din temelii ceea ce numim internet.

Concret, europarlamentarii își vor exprima punctul de vedere legat de propunerea de directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală. Directiva urmează să actualizeze reglementările europene în domeniu, vechi de aproape 20 de ani. Documentul, dezbătut încă din 2016, a mai fost supus votului Parlamentului în iulie 2018, dar versiunea de atunci a „căzut”, iar deputații europeni au decis să continue dezbaterile până la un nou vot, în septembrie. Aceste dezbateri s-au aprins în ultima vreme deoarece impactul asupra unor giganți internaționali precum Google sau Facebook și implicit asupra „feței internetului” ar putea fi considerabil.

Voci pro și contra

Pe de o parte, directiva este susținută de artişti şi agenţii de presă. Susținătorii spun că prin modul în care funcționează în prezent și felul cum se raportează la utilizatori și conținut, marile platforme online profită enorm din punct de vedere financiar și din cel al popularității, de pe urma creatorilor de conținut, în timp ce aceștia pierd sau nu câștigă suficient de pe urma materialelor distribuite prin aceste platforme. În luna iulie, Paul McCartney a cerut legislatorilor să pună capăt exploatării muzicienilor de către giganţii din tehnologie.

Recent, agerpres.ro scria că Alianța Europeană a Agențiilor de Presă a adresat un apel eurodeputaților în care cer adoptarea directivei. Șefii agențiilor acuză Facebook și Google că au fabricat mesajul unei amenințări la adresa accesului liber la Internet, prin proiectul legislativ. Ei spun că giganții internaționali folosesc materialele de presă pentru a atrage cât mai multi bani din publicitate, reducând astfel veniturile presei. Totodată, peste 150 de scenariști și regizoriau semnat o petiție prin care cer PE să adopte ultima versiune a directivei, anunțul fiind făcut la Festivalul de Film de la Veneția, potrivit screendaily.com

Pe de altă parte, criticii susţin că această propunere va distruge internetul. Aceștia amintesc că noile reguli vor determina platformele digitale să introducă filtre foarte severe, pentru a preveni încărcarea de materiale purtătoare de drepturi de autor. Acest lucru ar duce la înnăbușirea creativității, deoarece filtrele ar urma să devină mașinării ale cenzurii. La rândul ei, cenzura ar urma să afecteze toate formatele – de la clipuri pe Youtube la simple GIF-uri sau meme-uri de Facebook. Totodată, platforme clădite de utilizatori, precum enciclopedia online Wikipedia, ar putea fi închise ca urmare acestor prevederi. Totodată, Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, se numără printre cei 70 de pionieri ai internetului care se opun proiectului legislativ. El este de părere că acesta va transforma internetul dintr-o platformă deschisă într-o unealtă pentru „control şi supraveghere automată”.

Cei care au propus directiva consideră aceste presupuneri ca fiind „complet greşite” şi „ştiri false”.

Articole problemă

Două articole, Art.(11) și Art.(13), au stârnit până acum controverse serioase. Axell Voss, raportului PPE (Partidul Popular European) a propus o serie de amendamente la aceste articole.

Art. 11 al proiectului de directivă, cere companiilor de internet să plătească atunci când preiau secvențe din opera lor (cum se întâmplă cu rezultatele Google sau articolele distribuite pe Facebook, de exemplu). Este vorba despre așa-numita „taxă pe link”. Axell Voss a propus 3 amendamente la acest articol.

• Art. 13 al proiectului prevede că: platformele de distribuție online, precum Facebook sau Youtube, sunt considerate responsabile, nu utilizatorii lor, atunci când un material purtător de drepturi de autor este publicat de terți pe respectivele platforme. Axell Voss a propus în acest caz 5 amendamente.

Și în țara noastră mai multe instituții media, diverse asociații, organizații și artiști s-au făcut auziți în ultimele săptămâni în discuțiile referitoare la proiectul ce urmează să fie votat în Parlamentul European, în special în tabăra pro-Directivă. Directorul agenției de presă Agerpres, Alexandru Giboi, s-a numărat printre cei aproape 20 de șefi de agenții din Europa care au semnat, la începutul lunii, un apel prin care îndeamnă europarlamentarii să „corecteze gravul dezechilibru generat de modul în care giganții internetului capitalizează pe seama presei și a conținutului publicat de agențiile de presă”. Totodată, regizorul Cristian Mungiu s-a numărat și el printre semnatarii unei petiții a regizorilor și scenariștilor europeni în favoarea directivei.