Dezinformările care au marcat România în 2021: despre mișcarea anti-vax, victimizare și influența Rusiei

Dacă ar fi să facem un sumar al dezinformărilor care au circulat în spațiul românesc în anul 2021, ar trebui să includem pe listă toate informațiile false despre vaccinurile anti-COVID, așa-zisele abuzuri ale statului împotriva persoanelor anti-vax, dar și narativele toxice promovate de Rusia.

Mișcarea anti-vax trăiește

Ca și orice altă țară, România nu a scăpat de pandemia de COVID-19 – așa cum speram toți anul trecut, pe vremea asta. Din nefericire, criza sanitară s-a intercalat cu infodemia, o altă ”boală” a secolului. Termenul, la popularizarea căruia a ajutat Organizația Mondială a Sănătății, reprezintă un exces de informații, cu precădere false, care se răspândesc în societate.

Trebuie să luăm totuși în considerare că, la nivel european, campania de vaccinare a început chiar la sfârșitul lui 2020, însă cei mai mulți cetățeni ai statelor membre și-au primit prima doză (dacă au primit-o) abia în primăvară, după ce categoriile vulnerabile au fost imunizate. Așa că explozia de dezinformări privind vaccinul e cumva de înțeles: informații false despre acestea au existat și înainte, însă ele au fost cumva domolite de inexistența fizică a serurilor.

Cel mai bun exemplu este broșura ”Adevărul despre noul vaccin ARN”, despre care am scris pe larg AICI. În cele opt pagini, autorii susțin că tehnologia ARN ar fi o metodă pentru a controla mințile celor vaccinați și, în încercarea de a induce panică în cititor, îmbină termeni aparent științifici cu citate religioase.

Vaccinul anti-COVID = obligativitate

Lansarea campaniei de inoculare anti-COVID a dat drumul și unor campanii de dezinformare agresive, completate apoteotic de protestele grupurilor anti-vax și ale unor politicieni zeloși privind vaccinarea obligatorie.

Deși România sau Uniunea Europeană nu a adus încă în discuție introducerea obligativității vaccinării, rezumându-se doar la solicitarea certificatului verde în anumite situații, ea a devenit o temă centrală la noi în țară. Anumite formațiuni sau persoane politice au manipulat opinia publică în a pune egal între necesitatea vaccinării și obligativitatea ei.

În fapt, Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din cadrul Academiei Române susține, într-un raport publicat în septembrie, că dezinformarea prezentă în spațiul românesc se concentrează în prezent pe contestarea vaccinurilor anti-COVID, după ce anterior ar fi încercat să dezmintă existența virusului SARS-CoV-2.

„Focusul campaniilor de dezinformare se mută de la contestarea virusului, a măsurilor luate de autorităţi şi de la presupuse tratamente alternative care rezolvă noua gripă, la contestarea vaccinării anti-COVID. Acest flux de informaţie are un impact destul de bun din moment ce refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării anti-COVID cuprind segmente mai mari de populaţie decât cele atinse de refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării în general”, se arată în raport.

Victimele statului?

Un alt narativ toxic ce s-a remarcat în ultimul an are legătură cu aceleași grupuri care organizează proteste anti-vax și anti-restricții. Asumându-și falsa poziție de predicatori ai adevărului, persoane cu capital de imagine susțin că sunt victime ale statului tocmai pentru că se opun vaccinării sau certificatului verde.

Orice acțiune legală a reprezentanților statului este descrisă ca fiind o conspirație. Dacă luăm exemplele pe care Diana Șoșoacă ni le-a oferit de-a lungul anului, lista este una lungă: atunci când i se cerea să poarte mască, afirma că îi sunt încălcate drepturile constituționale; când soțul său a fost pus sub control judiciar pentru ultraj, după episodul cu jurnaliștii italieni, senatoarea a afirmat că s-a făcut „trafic de influență” și decizia judecătorului a fost influențată „fățiș”.

Un alt caz este cel al așa-zisei jurnaliste Iosefina Pascal, cunoscută pentru participarea sa la protestele de care spuneam anterior. Sorin Roșca Stănescu și mai multe publicații de la noi au scris scris că „jurnalista, care s-a remarcat prin anchetele ei vizând tunurile date în pandemie (…) a fost ridicată și dusă la poliție  după ce participase la protestele de la Parlament”, promovând astfel ideea că statul arestează lucrători media.

Mai mult, prezentarea sub această formă a unei simplii invitații la poliție are scopul de a o victimiza și, în același timp, legitima pe Iosefina Pascal, dând astfel greutate celor spuse de ea, conform Veridica. Pascal s-a făcut cunoscută în trecut pentru diverse teorii conspiraționiste, fiind promovată intens de Sputnik.

În umbra dezinformării ruse

Anul 2021 nu se rezumă numai la vaccinul anti-COVID. Umbra Rusiei a dominat spațiul estic european, pe fondul adâncirii tensiunilor dintre Rusia, Ucraina și NATO, dar și creșterea prețurilor la gaze.

Prin goarne precum Sputnik România, Rusia a încercat să transmită României că încordarea relațiilor dintre est și vest ar putea să aibă rezultate dezastruoase pentru țara noastră. În fapt, în mai multe articole pe care le-am analizat AICI, Sputnik merge atât de departe încât afirmă că Rusia ar reprezenta „singura salvare” pentru noi.

Însă dezinformarea rusă nu se rezumă la cele câteva mesaje promovate de personaje obscure. În fapt, românii au îmbrățișat în ultimii ani narative promovate de Rusia, precum discreditarea statelor vestice, care reprezintă pentru Rusia un impediment în obținerea poziției dominante pe scena internațională.

Există trei narative asumate de propaganda rusă și pe care le regăsim în spațiul românesc, prin reacțiile din mediul online:

• NATO reprezintă un pericol;
• UE este pe punctul de a se destrăma;
• Românii sunt sclavii Europei și ai Statelor Unite ale Americii.

Acesta din urmă este cel mai ușor de observat pe platformele de social media, prin folosirea aproape obsesivă de către utilizatori a unor cuvinte care ne diminuează importanța în relația cu partenerii strategici – precum ”sclavi” sau ”colonie”.

O să scăpăm în 2022 de dezinformare? Cel mai probabil, nu – însă putem să sperăm că anul următor va însemna un pas în față în ceea ce privește educația media atât la nivel național, cât și mondial. În acest sens, presa din întreaga lume contribuie din ce în ce mai mult la conștientizarea pericolului pe care dezinformarea îl prezintă pentru societate, în timp ce tot mai mulți cititori află despre metodele prin care-și pot verifica informațiile.

 

sursa foto: Ziare.com