Decizie în dosarul șantajării jurnalistei Emilia Șercan. Foștii șefi ai Academiei de Poliție, închisoare cu suspendare
Foștii șefi ai Academiei de Polițiee Adrian Iacob și Mihail Marcoci au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare și câte 120 de zile de muncă în folosul comunității pentru că au instigat la șantajarea jurnalistei Emilia Șercan.
Decizia instanței vine în contextul în care cei doi au fost acuzați că ar fi determinat un subaltern să-i trimită jurnalistei mesaje de amenințare, în încercarea de a o face pe aceasta să renunțe la o investigație privind plagiatele din cadrul Academiei, conform G4Media.
În schimbul amenințărilor, subalternului i-a fost promisă imunitate legală pentru acțiunile sale. Cauza împotriva celui care a trimis mesajele a fost disjunsă de procurori, după ce acesta a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției.
Instanța a mai decis că jurnalista Emilia Șercan trebuie să primească 80.000 de lei daune morale de la cei doi inculpați.
„La sfârșitul lunii martie – începutul lunii aprilie 2019, inculpații Iacob Adrian și Marcoci Petrică-Mihail, în calitate de rector, respectiv prorector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, l-au determinat pe inculpatul Bărbulescu Gheorghe Adrian să transmită unei persoane, jurnalist de investigație – persoană vătămată, mesaje de amenințare pentru a o constrânge să înceteze investigațiile jurnalistice care vizau suspiciunile de plagiat din cadrul academiei, urmărind astfel eliminarea riscurilor pentru cariera lor profesională”, informa Direcția Națională Anticorupție când dosarul a fost trimis instanței.
Articole asemănătoare
De ce suntem susceptibili informațiilor false: cazul “metoda bebelușul”
Mass-media va primi un sprijin financiar în valoare de 200 de milioane de lei, în schimbul unei campanii de informare
Un spot publicitar cu Delia, interzis de CNA pentru că nu ar informa corect publicul
Editiadedimineata.ro: Andreea Berecleanu părăsește Antena 1. Cine îi va lua locul
Înțelegere în valoare de $650 milioane încheiată de Facebook pentru încălcarea vieții private prin funcția de recunoaștere facială