De la titlurile informative până la cele alarmiste nu e decât un pas: omiterea intervalului orar. Cum a relatat presa hotărârile prezentate sâmbătă seară

Pe măsură ce timpul trece și numărul de cazuri confirmate cu COVID-19 se mărește, autoritățile adoptă noi măsuri pentru limitarea răspândirii. Este și cazul Ordonanței militare nr. 2/2020, prezentată sâmbătă seara de ministrul Afacerilor Interne. Totuși, una dintre hotărârile din document s-a regăsit în titlurile unor publicații din România cu o omisiune, elementul cel mai important din articolul cu pricina.

Este vorba despre articolul 5, care interzice circulația populației în timpul nopții, cu excepția a câtorva cazuri fundamentate. Articolul precedent doar recomandă limitarea deplasărilor pe timpul zilei – acesta neavând vreo repercursiune, însă fiind un sfat pe care fiecare cetățean ar trebui să îl urmeze.

Aproape exact

Caracterul senzațional al unui titlu nu constă întotdeauna în alegerea unor cuvinte mari sau a unor exprimări alarmiste, ci poate să se rezume doar la prezentarea generală a unui fapt care, de fapt, e aplicabil în anumite condiții.

Dacă în alte dăți, ”umflarea” titlurilor era rezervată unor site-uri obscure sau a unor entități media cunoscute pentru exagerări, de această dată se regăsesc și publicații respectabile, care au omis să menționeze, în titlu, un detaliu minor, dar care face o diferență majoră. Mediafax titrează, de exemplu, ”Nu mai ai voie să ieși din casă decât pentru motive întemeiate sau cu adeverință”. Nici în șapoul articolului nu este menționat că interdicția se aplică doar în cazul deplasărilor efectuate după ora 22.

Situația se regăsește și la Adevărul (Cum arată Declaraţia pe proprie răspundere necesară deplasării de la domiciliu) și la Ziarul Financiar (”Cele 5 situaţii în care se va putea ieşi din casă. Care sunt documentele pe care va trebui să le prezentaţi poliţiei”).

Site-ul postului Antena 1 dă un chix, cu titlul alarmist ”Din acest moment, toată lumea în casă! A intrat în vigoare Ordonanța militară. Ce este interzis să faci”în timp ce site-ul Observator prezintă ceva mai clar situația: ”Circulaţia persoanelor în România, restricţionată între orele 22.00-6.00” 

În multe dintre cazurile de mai sus, tot ceea ce trebuia adăugat era ”în intervalul orar 22 – 06”, sau ”în timpul nopții”. Omisiunea realizată de publicațiile mai sus amintite (și nu numai) nu se poate compara cu cazuri mult mai grave, însă, în momente ca cel de acum, este necesar ca publicul să nu resimtă niciun stres în plus cu privire la situația prin care trece. O informare corectă ajută cititorii – și, prin urmare, societatea – să perceapă rațional măsurile pe care fiecare trebuie să le ia pentru ca epidemia de coronavirus să fie stopată. Mai mult decât atât, inducerea unei stări de panică duce la o avalanșă de situații dificile, precum cumpărarea în cantități mari a alimentelor pentru a face provizii și propagarea unor mesaje false, care pot stârni, la rândul lor, și mai multe probleme de gestionat.

MediaStandard.ro a realizat, în 2018, un experiment simplu: un articol cu titlu senzațional, despre un subiect sensibil la acel moment, a fost distribuit pe Facebook. Numai că cititorii care-l deschideau erau rugați să nu interacționeze în niciun fel cu postarea de social media: să nu dea like, share, comment, întrucât doream să vedem câți dintre cei care văd un articol pe rețelele de socializare îl și deschid.

Rezultatul a arătat că, în multe dintre cazuri, titlurile au devenit una dintre cele mai comune metode de informare. Explicația stă în viteza cu care informațiile circulă și capacitatea limitată pe care un om o are de a deschide și citi fiecare știre care-i apare în news feed. (În luna mai 2013, Facebook înregistra un flux de 4.75 miliarde de bucăți de conținut distribuite în fiecare zi.)