De ce promovează Rusia teoria conspirației și acuză Statele Unite de finanțarea protestului din Franța

Începând cu data de 2 decembrie, presa guvernamentală rusă scrie că protestele „vestelor galbene” din Franța sunt asemănătoare cu „revoluțiile culorilor” care au zguduit în ultimii ani mai multe foste republici sovietice și nu ezită să pună această mișcare de frondă pe seama Statelor Unite, care ar dori astfel să-l pedepsească pe Emmanuel Macron pentru faptul că l-a criticat pe Donald Trump și a susținut crearea unei armate europene.

Ce spune propaganda rusă

„Slăbirea lui Macron și, cu puțin noroc, demisia sa, sunt în interesul lui Trump”, scrie marți, 4 decembrie, cotidianul oficial Rosiskaia Gazeta, într-un lung articol dedicat violențelor care au afectat Parisul și mai multe orașe din Franța. „Este suficient să reamintim că șeful celei de-a V-a republici a revendicat recent poziția de lider al Uniunii Europene, a apărat ideea unei armate europene independente de Statele Unite și a apărat activ acordul nuclear iranian”, continuă ziarul controlat de Kremlin.

Suficient în ochii autorului pentru a vedea în mișcarea „vestelor galbene” o replică a „revoluților culorilor” care au scos Ucraina și Georgia din orbita Rusiei.

Potrivit Rosiskaia Gazeta, există multe asemănări între”revoluțiile” din Ucraina și Georgia și evenimentele din Franța: „crearea artificială a unei mișcări de protest organizate pe rețelele sociale (…), scene teatrale care ar trebui să dovedească societății pretinsa dorință a poporului”.

În final, avertizează ziarul, „o victorie a ‘vestelor galbene’ ar întări considerabil poziția americană în Europa, arătând clar liderilor europeni care îndrăznesc să se contreze cu Trump, nemaivorbind de un conflict cu el, că este riscant”.

Într-un editorial publicat luni, 3 decembrie, o ziaristă a agenției publice de presă Ria Novosti considera și ea „foarte convingătoare” argumentele în favoarea unei „revoluții a culorilor” organizată de Statele Unite, vorbind și de o „revoltă a vechii (și albei) Franțe împotriva guvernului și a multiculturalismului radical”.

Prezentatorul vedetă al televiziunii Rosia-1, Dmitri Kiselev, a deschis balul în emisiunea sa de duminică, după ce a afirmat că este imposibil ca o „creștere microscopică a prețului la benzină” să provoace „scene de jaf, mobilizarea unei armate de polițiști, fum, focuri de armă, sânge, nori de gaze lacrimogene”.

„Pretextul este evident disproporționat”, a continuat Kiselev, considerat vocea Kremlinului, înainte de a adăuga că „aceasta seamănă cu exportul american al unei revoluții a culorilor”. „Toate astea pentru că președintele Macron a vorbit de necesitatea unei armate europene”.

Marți, Kremlinul s-a arătat, oficial, mai ponderat, afirmând că „nu vede” influența SUA în mișcările „vestelor galbene”. „E o afacere exclusiv internă a Franței. Pentru noi, este important ca aceste tulburări să nu facă victime și răniți, în special în rândul cetățenilor ruși”, a comentat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Deconstrucția unei dezinformări

Este evident faptul că acest tip de propagandă servește unui scop mai larg al Rusiei, respectiv acela de a diviza blocul Occidental prin diverse metode, în cazul acesta intriga. Franța reprezintă un aliat de bază al Statelor Unite, iar o eventuală subminare a lui Macron, așa cum insinuează propaganda rusă, chiar de către Statele Unite ar fi complet contraproductivă pentru Statele Unite. Mai mult, această speculație se bazează pe o altă speculație, respectiv aceea că Statele Unite ar fi finanțat fizic în trecut „revoluțiile” din Ucraina și Georgia. 

Încă după al Doilea Război Mondial, decidenții politici din Statele Unite au înteles că securitatea țării lor depinde de echilibrul de putere din Europa. După secole de lupte interne și nenumărate războaie între marile puteri din Europa, perioada de după al Doilea Război Mondial și mai cu seamă după Războiul Rece a adus o situație de relativă pace pe continent, neegalată poate decât de perioada de după Pacea de la Viena până la Primul Război Mondial. Pentru că securitatea Statelor Unite depinde în mare măsură de pacea din Europa, finanțarea oricăror tulburări sociale în state democratice ar fi evident contraproductivă pentru interesele de securitate americane.

Propaganda rusă ignoră în mod convenabil aceste realități bazându-și „argumentația” pe un întreg lanț de speculații. Totuși, trebuie spus că există o serie de analiști politici americani marcanți identificați cu paradigma realistă a relațiilor internaționale care apreciază că regiunea Asia-Pacific devine treptat principalul teatru geopolitic al lumii, odată cu ascensiunea puterii Chinei; dar acest lucru nu înseamnă că Europa își pierde complet importanța pentru Statele Unite. Tot acești autori ridică și teza potrivit căreia încurajările date de Statele Unite Ucrainei și Georgiei în vederea aderării la structurile de securitate ale Occidentului, mai precis NATO, au fost de natură a panica Rusia care vedea aceste teritorii ca făcând parte în mod tradițional din sfera sa de influență. Desigur, acest lucru nu înseamnă în niciun fel că decidenții politici americani au finanțat în vreun fel tulburările sociale din aceste state. Dimpotrivă, reticența a caracterizat politica externă americană față de aceste zone, limitându-se la sancțiuni economice impuse Rusiei.

În cazul Franței, ipoteza finanțării tulburărilor sociale împotriva președintelui Macron, văzute ca o modalitate de reglare de conturi între președintele american și cel francez, e de domeniul fanteziei. Interesele de securitate ale statelor transcend orice fel de animozități personale, chiar dacă acestea ar exista. Așa cum s-a demonstrat anterior, interesele de securitate ale Statelor Unite nu ar prescrie niciodată finanțarea unei rebeliuni într-un important stat european democrat.