De ce cred românii mai mult în conspirații decât în explicațiile știițifice despre coronavirus
Încă de când China a admis în fața întregii lumi că se confruntă cu apariția unui nou coronavirus, teoriile conspiraționste au curs pe internet și, pe măsură ce virusul s-a răspândit în Europa, la fel au făcut-o și speculațiile.
Iar unele – oricât de exagerate ar suna -, au devenit populare. Pe primul loc în topul celor mai întâlnite conspirații despre COVID-19 s-ar afla, cel mai probabil, cea conform căreia virusul a fost scăpat dintr-un laborator în mod intenționat, pentru a decima populația lumii. În funcție de zonă, există variațiuni: există britanici care consideră că ”scopul” crizei epidemiologice ar fi de a stopa ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.
Un studiu realizat de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii și prezentat de către Washington Post arată că aproximativ două milioane de tweeturi care conțineau teorii ale conspirației despre COVID-19 au fost postate în afara SUA în primele trei săptămâni de când epidemia de coronavirus s-a extins înafara teritoriului Chinei. În timp ce unele pot să fie puse în circulație în online cu scopul de a dezinforma, răspândirea teoriilor poate fi pusă și pe seama convingerilor oamenilor.
Așa că rezultatele studiului realizat de către Avangarde privind percepția românilor asupra coronavirului nu sunt deloc surprinzătoare. La una dintre întrebări, 52% dintre respondenți au afirmat că virusul a fost creat în laborator.
Așa cum o arată graficul, varianta reală, cea cu care a venit comunitatea științifică și experții din Sănătate, este cea mai puțin crezută de către cei care au participat la sondaj. Însă problema nu trebuie privită ca una locală: teorii conspiraționiste se regăsesc în întreaga lume, pe toate continentele și nu sunt o invenție din prezent. Doi cercetători, Uscinski și Parent, au analizat în 2014 104.803 de scrisori trimise de către cetățeni americani redacțiilor New York Times și Chicago Tribune între 1890 și 2010, încercând să stabilească dacă apariția internetului a marcat și ”era conspiraționismului”.
Puteți citi mai multe despre teoriile conspiraționiste din online-ul românesc în vremea epidemiei de coronavirus AICI.
Însă s-a observat că măsura în care aceste scrisori conțineau teorii ale conspirației nu a crescut în timp, având doar două puncte critice: Revoluția Industrială și între 1940 și 1950, perioadă care a marcat debutul Războiului Rece. Dacă ar fi să tragem o concluzie, ar fi că numărul de persoane care cred în conspirații a rămas același de la sfâșitul secolului IX și până în prezent, internetul facilitând doar documentarea minuțioasă a naturii speculaților.
DE CE CRED OAMENII ÎN CONSPIRAȚII
Revoluția Industrială a dus la o creștere masivă a numărului de companii, a creșterii veniturilor claselor superioare și la o schimbare rapidă în dinamica socială. Uscinski și Parent susțin că cei care trimiteau scrisori care conțineau teorii ale conspirației erau persoane care nu aveau putere și s-ar fi simțit neputincioși. Într-un articol publicat de Vox, psihologul Jan-Willem van Prooijen de la Universitatea din Amsterdam explică că ”Atunci când oamenii nu sunt siguri de schimbare – când își pierd locul de muncă sau când a avut loc un atac terorist sau un dezastru natural – atunci oamenii au tendința de a dori să înțeleagă ce s-a întâmplat și, de asemenea, tendința de a-și asuma cel mai rău. Este un mecanism de auto-protecție pe care oamenii îl au”. Mai mult decât atât, ”este foarte probabil ca ele (conspirațiile) să înflorească în perioade de incertitudine colectivă în societate. În special după incidente cu profil înalt, care implică o schimbare bruscă a societății sau o schimbare bruscă a realității într-un mod amenințător”, a mai afirmat van Prooijen.
”În concluzie, credința în teoriile conspirației este strâns legată de sentimente de teamă, incertitudine sau de a fi scăpat de control și este probabil ca situațiile de criză societală să trezească adesea astfel de sentimente la oameni. Ca atare, aceste idei pot explica de ce teoriile conspirației înflorește în special în situațiile de criză socială. Principalul proces care stă la baza acestei conexiuni este acela că incertitudinea stimulează dorința de a înțelege mediul social al unuia”, afirmă Jan-Willem van Prooijen și Karen M Douglas în lucrarea ”Teoriile conspirației ca parte a istoriei: Rolul situațiilor de criză societală”.
Teama este un factor decisiv în modul în care oamenii judecă informațiile. Din nevoia de a cunoaște și a putea indica pericolul, oamenii tind să caute explicații logice, pe care le cunosc. Marea majoritate a teoriilor conțin cel puțin un personaj identificabil, fie că e o persoană cunoscută, fie că este o instituție.
Un alt factor este lipsa de încredere a societății în oficialități. Cu cât încrederea în autorități (internaționale, statale sau locale) este mai mică, cu atât există o șansă ca o teorie a conspirației să apară. În situații de criză, transparența instituțională trebuie să primeze mai mult decât oricând, dar și să fie însoțită de explicații clare, concise, cu privire la situația prin care societatea trece. În cazul crizei epidemiologice cauzată de COVID-19, informațiile despre modul de transmitere a virusului și despre alte tipuri de coronavirus ar trebui să fie oferite publicului larg.
NEȘTIINȚA, MAI ÎNGRIJORĂTOARE
Însă nu procentul mare de persoane care cred în teorii ale conspirației decât în explicații științifice, oferite de instituții reputabile precum Organizația Mondială a Sănătății, este cel mai trist aspect prezentat în sondajul Avangarde. Ci graficul care arată că aproximativ un sfert dintre cei intervievați nu cunosc sau nu doresc să răspundă cu privire la originea virusului, semn că detalii importante ale naturii COVID-19 nu au fost prezentate și explicate publicului, cel afectat cel mai mult de pandemie.
Articole asemănătoare
Cum propaganda chineză devine tot mai vizibilă pe Google și YouTube
Legislația românească pregătește amenzi pentru Google, Facebook, Amazon și alte platforme
Obama, ținta unui nou fake news: Donald Trump nu i-a trimis ”nota de plată” pe vacanțe
Jurnalista fictivă Philomena Cunk, despre fake news: „Știrile false se întâmplau doar pe 1 aprilie”
Dosarul ofițerului care a amenințat-o pe Emilia Șercan, pe masa DNA