Cum se schimbă programul de fact-checking al Meta, în era Trump

Meta a decis să renunțe complet la programul de fact-checking și va opta pentru o funcție similară cu ”Community Notes” de pe X, unde utilizatorii sunt cei care adaugă context pentru diversele postări de pe platformă.

Decizia a fost anunțată de Mark Zuckerberg într-un videoclip în care, dincolo de eliminarea fact-checkingul, amintește și de alte măsuri ce urmează să fie implementate pe Facebook și Instagram.

Printre cele mai importante se numără faptul că ambele platforme vor recomanda mai mult conținut politic, iar filtrele automate ce verifică încălcările regulilor vor fi ajustate astfel încât doar severitățile foarte grave să fie semnalate (precum terorismul, pornografia infantilă sau fraude); dezinformarea nu este pe această listă.

Nu este o coincidență că aceste schimbări, îndelung cerute de tabăra pro-Trump, sunt anunțate cu doar o săptămână înainte de învestirea oficială a lui Donald Trump ca președinte al SUA. Recent, șeful departamentului de politici al Meta, Nick Clegg, a fost înlocuit cu Joel Kaplan – un fost politician Republican cu o influență semnificativă în partidul lui Trump.

Renunțarea la fact-check a fost motivată prin nevoia de a renunța la cenzura pe care acest program de fact-check l-ar fi produs.

„Regulile care reglementează conținutul pe platformele Meta au devenit prea restrictive de-a lungul timpului, inclusiv în ceea ce privește acele subiecte sensibile pe care oamenii doresc să le discute și să le dezbată [precum] imigrația, problemele trans, cele legate de gen. Dacă o poți spune la televizor, o poți spune în fața Congresului, cu siguranță ar trebui să o poți spune pe Facebook și Instagram fără teama de cenzură”, a declarat Kaplan, citat de Axios.

Era Trump schimbă politicile social media

Cazul Meta reflectă cel mai bine schimbarea pe care realegerea lui Donald Trump a provocat-o pentru social media, dar și pentru Big Tech. Platforma condusă de Elon Musk este o excepție, regresul acolo fiind constant din 2022 când miliardarul a achiziționat Twitter (acum X).

Pentru restul rețelelor sociale, dar mai ales pentru Meta, momentul Cambridge Analytica a cimentat nevoia programelor de fact-checking și de moderare activă a informațiilor distribuite sau postate pe platforme.

Acum, însă, lucrurile nu mai stau așa. De la Mark Zuckerber și până la Jeff Bezos (care, pe lângă Amazon și Blue Sky, deține și The Washington Post), marii șefi Big Tech s-au grăbit să-i facă pe plac lui Donald Trump și să descrie fact-checkingul ca unealtă de cenzură.  La finalul zilei, schimbările astea afectează simplii utilizatori, care preferă să se informeze de pe social media în defavoarea mass-media tradiționale.

Meta a donat deja un milion de dolari pentru fondul de inaugurare al lui Trump, o premieră pentru compania lui Zuckerberg, care nu a recurs la astfel de acțiuni în trecut. La fel de grăitoare este și decizia de a-l adăuga pe Dana White, un apropiat al lui Donald Trump, în noul board de conducere al Meta.

Mediul informațional de pe Facebook și Instagram se va degrada și va deveni chiar mai haotic decât este acum, o involuție similară cu ce a reușit Musk cu X. Va fi interesant cum Meta va traversa perioada asta și care va fi reacția utilizatorilor, mai ales că Instagram a încercat să se îndeprteze în ultimii ani de conținutul politic.