Cum încearcă UE să combată tentativele de dezinformare ale Moscovei

Moscova vrea să își exercite influența, prin fake news, nu doar în SUA ci și în UE, iar șefii de stat și de guvern ai statelor comunitare planifică o amplă campanie de informare.

Sunt încă puțini funcționari europeni care luptă împotriva știrilor false lansate de ruși. Doar 14 experți în comunicare și analiști din cadrul departamentului pentru relații externe alcătuiesc așa numitul East StratCom Task Force.

Grupul de lucru a fost înființat în urmă cu trei ani pentru a obține o primă impresie despre dimensiunile fenomenului și căile prin care Kremlinul încearcă să dezinformeze, prin internet, opinia publică europeană. De atunci, membrii Task Force au documentat, potrivit propriilor declarații, 4500 de cazuri și mecanisme, tehnici și planuri lansate de ruși în spațiul public comunitar.

Acum UE intră în ofensivă, nu prin metodele rusești, ci prin intermediul unei campanii de informare a opiniei publice.

Care e scopul?

În perpectiva alegerilor parlamentare europene din 2019, bugetul echipei a fost suplimentat cu cinci milioane de euro, fiind planificată și angajarea a 50 de analiști suplimentari. Scopul este acela de a împiedica tentativa Rusiei de influențare a rezultatului votului prin campanii împotriva partidelor europene. Rusia a avut, de altfel, un rol important în alegerile din SUA.

„Prin campanii bine coordonate poate fi pusă sub semnul întrebării şi o democrație stabilă, sau, în cel mai rău caz, democrația poate fi slăbită sau subminată”, spune un purtător de cuvânt al UE, citat de reuters.com.

Cazul Skripal și războiul din Ucraina

Un exemplu pentru modul în care funcționează în practică influența rusească este cazul spionului deconspirat Andrei Skripal. Atunci când, în luna martie, el și fiica lui au fost internați în stare gravă la spital, în Anglia, medicii au diagnosticat otrăvirea lor cu neurotoxina novicioc, produsă în Rusia. În momentul în care guvernul britanic a acuzat Rusia, Kremlinul a reacționat fără întârziere. Pe diverse pagini web și platforme social media au fost prezentate cel puțin 20 de variante ale cazului, menite să pună sub semnul îndoielii varianta britanică. „În final, mulți europeni nu mai credeau nimic, nici măcar varianta reală”, dezvăluie un purtător de cuvânt al UE.

Și în conflictul ruso-ucrainean, ruşii au încercat, potrivit informațiilor prezentate de surse comunitare, să influențeze trei segmente din Germania: germanii de origine rusă, partidul populist de dreapta AfD și Partidul Stângii. Deviza după care au acționat pare a fi fost: „consolidează marginile politice și astfel destabilizezi sistemul”.

Uneori este suficientă doar prezentarea adevărului, dar prin umflarea unor detalii parțiale sau a unor indicii falsificate, în limbajul de specialitate „Artificial enhancement”, discursul oficial este distorsionat, mai explică un expert UE.

Un plan comun de acțiune

Pentru majoritatea consumatorilor de media, identificarea artiocolelor perfide sau a postărilor false este dificilă. Cu atât mai mult cu cât studiile au dovedit că dezinformarea online se răspândește de șase ori mai repede decât informația autentică.

Așadar, șefii de stat și de guvern din țările comunitare anunță că vor porni o ofensivă de informare.

Baza este reprezentată de un plan de acțiune pe care Comisia Europeană îl va pune în aplicare. Acesta prevedea colaborarea instituțiilor de profil comunitare și naționale. În plus, vor fi cooptați și marii actori din domeniul privat (Google, Twitter și Facebook), precum și NATO și G7.

Scopul propus este un schimb de informații mai eficient pentru combaterea comună a informațiilor false. Este planificat un sistem de avertizare care să se activeze în momentul în care Rusia lansează campania de dezinformare.

Opinia publică europeană urmează să beneficieze de un ghid de sensibilizare față de informațiile cu potențial toxic din internet. Până în prezent nu există decât un newsletter, adresat în exclusivitate jurnaliștilor și unui public restrâns.