Cum a reacționat internetul la declarația președintelui privind vaccinarea anti-COVID

Într-o conferință de presă susținută în decursul zilei de marți, președintele Klaus Iohannis a afirmat că este de așteptat ca prima tranșă de vaccinuri anti-COVID să ajungă în România în primăvara anului următor.

”Primii vaccinați vor fi lucrătorii din sistemul medical, dar și persoanele din grupele de risc. Vaccinarea întregii populații va începe cel mai devreme în primăvară”, a mai spus șeful statului.

Online-ul a primit în moduri diferite declarația șefului statului. Unii au considerat pripită promisiunea, alții pur și simplu s-au opus ideii de vaccinare. Se mai remarcă, totuși, un fenomen – care ar trebui să dea de gândit Administrației Prezidențiale: lipsa entuziasmului.

Două rele și una… acceptabilă?

”Promisiunea” unei prime tranșe de vaccinuri a fost făcută, cel mai probabil, cu scopul de a mai ridica moralul populației – una care, deși e așteptată la urne într-o lună și câteva zile, e din ce în ce mai apăsată de efectele economice și sociale ale pandemiei.

Însă efectul nu a fost nici  pe departe cel de așteptat. Internetul nu a vuit de urale și nici nu a răsuflat ușurat pentru că va ajunge și pe plaiurile mioritice un vaccin. În cel mai bun caz, a fost echivalentul unor umeri ridicați. Al unui ”meh”.

Până și grupul de Facebook de la care te-ai aștepta să fie cel mai receptiv la un astfel de anunț, „Cu botniță” (antiteza celui „Fără botniță”) a preferat să disece mesajele din cealaltă tabără, lăsate pe pagina lui Iohannis. O altă postare, care-i îndemna pe membri să-și exprime opțiunea privind o posibilă vaccinare, era împărțită între cei care susțineau că l-ar face dacă ar putea și cei care doar afirmau că termenul înaintat de Iohannis pare prematur.

Unde mai punem faptul că cei mai mulți români știau de testarea mai multor vaccinuri (printre care și cel dezvoltat de Universitatea Cambridge, în parteneriat cu AstraZeneca), dar și de etapele prin care un astfel de produs trebuie să treacă înainte să ajungă pe piața largă. Presa a fost interesată în mod special de acest subiect pentru importanța majoră pe care publicul o acordă găsirii unei metode de imunizare.

Fie că scopul Cotroceniului a fost să dea un timp de respiro populației, ori să sublinieze relația puternică a României cu Uniunea Europeană, declarația nu pare că a stârnit cine știe ce sentiment de bucurie. Iar dată fiind antiteza din pozițiile autorităților (dintre perspectiva unui colaps sanitar și imperiozitatea organizării alegerilor, în ciuda riscului crescut), e de înțeles de ce mesajul liderului statului a rămas o altă poziție oficială în paginile publicațiilor.

Între anti-vacciniști și obiectivi

„Noi spunem NU vaccinării obligatorii!” este unul dintre comentariile anti-vaccin cele mai temperate de la postarea lui Iohannis, care a urmat conferinței de presă. În ciuda faptului că mesajul nu menționa nimic de impunerea vaccinării, acesta a fost principalul reproș adus șefului statului.

Folosirea obligativitatea imunizării drept exemplu pentru aparenta încălcare a libertății individuale face parte dintr-un curent conspiraționist mai larg, îndreptat către… toți și toate. Indiferent de așa-zisă umbră din spatele cortinei, persoanele care refuză cu îndârjire să poarte o discuție factuală despre vaccinuri consideră că ele sunt ultimul bastion împotriva ”îndobitocirii” populației.

O altă reacție consistentă pe social media a fost una mai puțin mânată de sentimente: a celor care consideră că avansarea unui termen pentru un vaccin încă nelansat pe piață este o decizie pripită.

„Nu cred ca e vaccin pana în primăvară sincer (…) Nici nu a apărut degeaba presupun ei ca o sa apară, mi se pare stupid sa anunțe asta când e aproape 0 progres”, scrie un utilizator, pe grupul ”Cu botniță”. 

Reacția obiectivă a unora este de înțeles, dat fiind faptul că nicio altă țară europeană nu a început vaccinarea înafara voluntarilor studiului. Unde mai pui faptul că, în tot acest timp, pot apărea schimbări, erori, remedieri, cum a fost și în cazul vaccinului dezvoltat de AstraZeneca: pe 6 septembrie, compania a fost nevoită să întrerupă testele clinice din SUA, din cauza îmbolnăvirii grave a unuia dintre subiecții englezi cu o  afecţiune neurologică gravă. Testele au fost reluate abia după aproape două luni, când guvernul american a dat undă verde AstraZeneca.