Cum a influențat războiul presa locală din Ucraina: mai multe fonduri nerambursabile și auto-cenzură, mai puțin personal

Cel de-al patrulea raport anual „Starea știrilor locale din Ucraina”, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Media, arată că presa locală își revine după războiul din Ucraina, fiind pe o poziție financiară mai solidă decât în primăvara anului trecut. Tendințele din acest an sunt ajutoarele financiare, dar mai puțini jurnaliști și o tranziție către conținutul video. Autocenzura este, de asemenea, practicată de unele instituții media.

În ceea ce privește conținutul video, dorința respondenților de a crea acest tip de conținut a cresut de la 38%, cât era anul trecut, la 52%.

Personal redus, nemotivat și adesea în pericol

Aproximativ 64% dintre redacțiile care au răspuns au declarat că au mai mulți angajați acum decât înainte de război, în timp ce 27% au declarat că au mai puțini. Raportul a constatat că mass-media de televiziune au avut tendința de a se restrânge mai mult decât omologii lor textuali, care au avut tendința de a crește, conform Press Gazette.

Cu toate acestea, deși afluxul de noi angajați este semnificativ, 43% dintre respondenți au declarat că au cel puțin un angajat care servește în forțele armate ucrainene. „Pierderea angajaților cheie a avut un impact asupra a 18,2% dintre organizațiile media, responsabilitățile acestora fiind distribuite între membrii actuali ai personalului”, continuă raportul.

În plus, managerii de social media și reporterii sunt cei mai puțini. Motivația în rândul personalului a fost identificată ca fiind una dintre probleme, 23% dintre respondenți afirmând acest lucru. Același procent a fost acordat și menținerii stării de bine a angajaților.

Problemele financiare continuă

Jumătate dintre instituțiile media intervievate au declarat că finanțarea prin granturi a crescut cu peste 50% de la ultimul sondaj din primăvara anului 2022, la scurt timp după ce Rusia a început invazia. Acest lucru a dus, de asemenea, „de la organizarea departamentelor de vânzări la înființarea unor echipe de gestionare a granturilor”.

Aproximativ 45% dintre redacțiile care au răspuns au declarat că bugetul lor este suficient pentru a le susține în următoarele trei luni; 11% au considerat că au fonduri pentru anul următor, iar 18% pentru următoarele șase luni. Un sfert dintre acestea au declarat că finanțele lor le vor permite să funcționeze doar pentru o lună.

„Comparativ, mai puțini respondenți au planuri pentru perioada post-conflict, mulți dintre ei acordând prioritate odihnei în detrimentul activității viitoare. În prezent, numărul echipelor editoriale care se simt «normale» este egal cu cel al celor care se simt «rău»”, se arată în raport.

Cu toate acestea, unele instituții media s-au întreținut și prin donații din partea publicului. Acesta a fost cazul a aproape jumătate dintre respondenți (44%). Cea mai frecventă formă de donație a fost prin Patreon „și mai rar prin Paypal, date bancare, bănci, abonamente de membru sau sponsorizări pe Youtube”. 

Auto-cenzura și nevoia de a mulțumi autoritățile militare

Autocenzura este, de asemenea, discutată în raport. Acesta recunoaște că doar un singur respondent „a recunoscut că a consolidat în mod deliberat autocenzura în cadrul echipei editoriale de dragul de a nu face rău”. 

Cu toate acestea, raportul continuă spunând că este vorba de o tendință mai largă: „O manifestare tipică a autocenzurii în mass-media locală implică o reticență în a aborda în mod independent subiecte care ar putea nemulțumi administrația militară locală”. 

„Echipele editoriale locale acceptă adesea scrisori formale din partea autorităților fără a insista asupra unor răspunsuri semnificative, raționalizând acest lucru ca fiind o practică specifică vremurilor de război. La rândul lor, autoritățile exploatează acest fapt și manipulează mass-media în avantajul lor, reducând astfel probabilitatea dezvăluirii publice a subiectelor pe care le consideră indezirabile”, se mai arată în document.

La realizarea acestui sondaj au participat 548 de specialiști din industria media, reprezentând 44 de redacții, dintre care 39 de organizații media regionale și cinci naționale.