Cum a fost folosită fotografia unei refugiate din Kosovo în propaganda rusă anti-NATO

Sherife Luta, o femei de etnie albaneză care a încercat să treacă în Macedonia de Nord în 1999, alături de alți două mii de refugiați, este mai cunoscută pentru imaginea în care apare alătându-și fiica în timp ce pleacă din calea forțelor armate sârbe.

Mai mult de 20 de ani mai târziu, imaginea surprinsă de fotoreporterul Reuters Damir Sagolj servește două scopuri, diametral opuse. Pe deoparte, ea atestă chinurile la care etnicii albanezi au fost supuși de către Iugoslavia, în timp ce Rusia folosește fotografia ca să-și ducă mai departe tirada anti-NATO.

Imagini manipulate

Cea mai recentă manipulare a imaginii în care Sharife Luta apare a fost publicată pe 21 martie 2021, de către Ambasada Rusă din Africa de Sud. Fotografia este editată și face parte dintr-un colaj menit să inducă cititorului impresia că refugiații din Kosovo au fost victimele bombardamentelor NATO, conform The European Journalism Observatory.

„Astăzi se împlinesc 22 de ani de la ziua în care NATO a adus moarte și distrugere în #Iugoslavia, atacând un stat suveran, în totală nerespectare a legii internaționale. «Intervenția umanitară» de 78 de zile a NATO a luat viețile a 2000 de oameni nevinovați și a transformat alte mii în refugiați”, se arată în tweet.

Rusia și Serbia s-au angajat în acest narativ conform căruia intervenția NATO în Războiul din Kosovo a fost un abuz de putere. În realitate, forțele armate ale Alianței Nord-Atlantice au intervenit după ce negocierile din februarie 1999 nu au dus la niciun consens și după ce regimul lui Miloșevici continua eforturile de epurare etnică a albanezilor.

În 2014, o altă variantă a acestei fotografii a fost difuzată într-una dintre emisiunile live ale agenția rusă de stat. De această dată, din imagine fuseseră scoși ceilalți refugiați și adăugate rămășițele unei clădiri.

Imaginea este un fals: ea a fost surprinsă în timp ce grupul de 2000 de refugiați plecau din calea forțelor sârbe, în încercarea de a ajunge în Macedonia de Nord. În original, femeia este însoțită de persoane de toate vârstele. După cum te aștepți, nicio clădire (cu atât mai mult dărâmată) nu se afla prin zonă.

De ce Rusia se folosește de o imagine ca să dăuneze imaginii NATO

Intervenția NATO în războiul din Kosovo a fost fundamentată prin relele tratamente aplicate albanezilor de către Iugoslavia. Deși tensiunile dintre etnicii albanezi și cei sârbi au dus la o campanie de epurare a primilor încă de la izbucnirea conflictului din regiunea Kosovo, masacrul de la Racak ar fi reprezentat momentul în care Occidentul a decis să intervină pentru a preveni un dezastru umanitar.

În fapt, chiar Sherife Luta a explicat, într-un interviu acordat Deutsche Welle în 2019, că a trebuit să-și părăsească casa și să treacă munții pentru a scăpa de forțele sârbe care se apropiau din ce în ce mai mult de sat. Ca și ea au fost aproximativ 600 de mii de alți etnici albanezi, care au fugit în țările învecinate între 1998 și 1999. Se estimează că jumătate din populația regiunii Kosovo au fost refugiați sau persoane strămutate pe teritoriul Iugoslaviei.

În ciuda faptului că acțiunile NATO la acea vreme au fost disputate atât de statele non-NATO (printre care și Iugoslavia), cât și de organizații pentru protejarea drepturilor omului (Amnesty International, de exemplu), abia mai târziu Rusia s-a folosit în scop propagandistic de intervenția forțelor aliate în Iugoslavia. (Vladimir Putin a ajuns la putere abia după ce Iugoslavia a capitulat și cu câteva luni înainte ca Slobodan Miloșevici să fie dat la o parte din funcția de președinte).

Odată cu difuzarea imaginii modificate a lui Sherife Luta, în martie 2014, de către televiziunea publică rusă, Kremlinul a lansat o întreagă campanie de denigrare a NATO. Ziarul guvernamental Rossiiskaya Gazeta scria, la acel moment: „Rezultatul agresiunii NATO a fost prăbușirea finală a Iugoslaviei și declararea unilaterală a independenței Kosovo în aplauzele Washingtonului și ale majorității capitalelor europene”. 

Momentul nu putea să fie mai potrivit pentru Kremlin. În fapt, marcarea a 15 ani de la intervenția NATO în Kosovo coincidea cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, printr-o intervenție militară ilegală și un referendum manipulat. În logica propagandei, SUA și UE nu au niciun drept să conteste evenimentele din Crimeea, dat fiind episodul bombardamentelor Iugoslaviei.

„Nu poate decât să se întrebe cu privire la ipocrizia fățișă a politicienilor occidentali care acuză acum Rusia – la care Crimeea s-a alăturat ca urmare a unui referendum popular și practic fără nicio împușcătură – de încălcarea dreptului internațional”, mai scria Rossiiskaya Gazeta în acele zile, conform Reuters.