Cinci pagini false cu numele Digi24 au apărut pe internet. Posibilele mize din spatele acestora

Impersonarea unor surse sigure, cel mai des persoane publice, e o practică veche – ”de când lumea”. Motivele sunt diverse și cel mai des au legătură cu posibila capacitate de a atrage un public cât mai larg, ca mai apoi să-și schimbe tipul de postări.

Recent, și Digi24 a trăit această experiență pe propia piele. PressOne a arătat că au apărut cinci pagini de Facebook cu numele, sigla și chiar descrierea folosită de brand-ul Digi24. Una dintre ele, cea înființată la începutul lunii octombrie, are o singură postare, și aceea sponsorizată. Este vorba despre un material publicat pe digi24.ro, despre Ludovic Orban, care ”liniștește populația și investitorii: PNL nu va renunța la cota unică”.

Conform datelor furnizate de Facebook și amintite de PressOne, sponsorizarea ar fi fost plătită de către un membru al filialei TNL Sector 1, Cristina Staicu. Aceasta, însă, a negat că ea ar avea vreo legătură cu acest caz și cu pagina falsă Digi24.

“Nu sunt eu acea Cristina despre care faceți vorbire. Am aflat și eu cu surprindere în ce mi-a fost implicat numele“, a spus Cristina Staicu, membru TNL, pentru publicația amintită anterior.

Nu a fost singura oară când PNL a apărut pe o pagină ce impersonează televiziunea Digi24. De data aceasta, personajele principale sunt Rareș Bogdan și liderul PNL (articolul original, aici). Și în acest caz, materialul este sponsorizat, însă fără să fie afișat cel ce a investit bani – din cauza nesemnalării reclamei ca fiind cu caracter politic sau social, o practică întâlnită atunci când nu se dorește ca cel ce a promovat conținutul să fie cunoscut.

Întreaga investigație, aici. 

Posibilele mize 

Descoperirile făcute de Codruța Simina, autoarea articolului de pe PressOne, stârnesc câteva întrebări importante pentru înțelegerea posibilei imagini de ansamblu.

Ca și în cazul expus la început, folosirea unui nume sonor, precum o instituție de media de renumele Digi24, nu este întâmplătoare. Brandul se regăsește în topul preferințelor românilor, fiind una dintre cele mai urmărite televiziuni de știri la nivelul întregii țări dar și o sursă de informații importantă din mediul online. Așadar, publicul interesat de posibilele postări ale Digi24 de pe social media – chiar și ale paginilor false – este unul considerabil, cu vârste și ocupații variate.

Iar multitudinea de detalii pot crea falsa impresie că reclamele plătite chiar aparțin Digi24 – chiar dacă una dintre pagini se numește ”Digi24.ro” și nu ”Digi24”, așa cum este cea reală. Nu întâmplător este folosită aceeași siglă ca și poză principală: pentru a nu crea suspiciuni. Diferența o face detaliul minor din nume, precum și lipsa bulinei albastre, care atestă faptul că pagina este verificată de Facebook. Însă în marea de publicitate și de informații diverse de pe social media, remarcarea (lipsei) unor astfel de semnalmente este mai puțin probabilă, din motive evidente.

De ce un partid politic? 

Acest caz este asemănător unuia documentat de MediaStandard.ro în trecut. Este vorba despre promovarea unor reclame cu caracter politic de către o pagină ce folosea semne asemănătoare cu USR – fontul, culoarea fundalului, precum și mesajul. Materialele distribuite de ”Salvăm România” pe diverse rețele de socializare erau îndreptate în principal împotriva lui Klaus Iohannis dar promovau și câteva figuri din Uniunea Salvați România.

CITIȚI ȘI: UPDATE Cine-l atacă pe Iohannis în online? Primele semne duc la USR

În ambele situații, prima tendință este de a atribui mișcarea partidului politic care ar avea, aparent, de câștigat – PNL, respectiv USR. Însă e posibil ca miza să fie mai departe de promovarea oamenilor din partid sau atacarea, sub un alt nume, a unui contra-candidat (mai ales că USR a și afirmat pentru MediaStandard că nu are legătură cu contul ”Salvăm România”).

Am putea vorbi despre insinuarea unei legături lipsite de etică dintre o instituție de media cu renume – precum Digi24 – și a unui partid politic – în acest caz, PNL. Mai pe scurt, scopul ar putea fi decredibilizarea unei surse de informare și ridicarea unor semne de întrebare asupra practicilor unei formațiuni politice, cu scopul de câștiga adversarii un avantaj, însă trebuie luat în considerare și rolul pe care ar fi putut să-l joace aceste pagini (acum închise) în dezinformarea publicului, la momentul potrivit.

Conturile rusești

PressOne menționează că două dintre paginile identificate au like-uri din partea unor conturi din Rusia, cu nume în chirilică. Numărul acestora nu este mare, însă oferă un indiciu asupra motivelor pentru care niște persoane din alt stat, care vorbesc o altă limbă, ar fi ”interesate” de conținutul unei pagini ce impersonează Digi24. Mai cu seamă, nu e de ignorat nici rolul pe care l-ar fi putut juca acestea în expunerea conținutului distribuit de paginile false.

Dacă stăm să analizăm imaginea de ansamblu, cazul dezvăluit de PressOne și explicat de MediaStandard nu este prima încercare de folosire a diverselor instrumente din online pentru a manipula publicul – ba chiar e posibil să fim martorii unei intensificări a acestui fenomen, pe măsură ce următoarele alegeri se apropie, așa cum s-a remarcat și în trecut.