Partidele din România par că participă activ la promovarea în online. Dacă stăm să ne uităm la statistici, strategia are o fundație solidă: mai mult de jumătate din români au acces la internet. Cifra exactă pentru anul 2018, furnizată de INS, este 72.4% din totalul gospodăriilor. Acest lucru este determinat și de prețul relativ redus de acces, dar și de avansul tehnologic – 86% dintre utilizatori intră de pe mobil în mediul online.
CITIȚI ȘI: Cât investesc partidele în publicitatea electorală de pe Facebook
Formațiunile politice au apelat atât la Facebook, cât și la reclamele de pe Google. Ambele companii furnizează, mai nou, o ”librărie” a publicității politice plătite. Prin acest serviciu putem afla informații esențiale, precum cine le plătește, în ce buget ce încadrează și câtă expunere generează.
AMBIGUITATEA PLATFORMEI
Spre deosebire de Facebook – al cărui sistem de indexare este mult mai permisiv – pe Google trebuie să urmărești reclamele cu atenție într-o listă lungă. Serviciul indexează publicitatea politică ori după beneficiar, ori după advertiser, în funcție de cine plătește.
BĂSESCU ÎNCĂ E VEDETA PMP
Partidul lui Traian Băsescu este un paradox: în timp ce pe Facebook Ad Library nu se indexează nicio reclamă atașată paginii centrale a partidului, PMP are cele mai multe campanii online din România de pe Google.
Conform bibliotecii furnizate de Google, advertiserul Partidului Mișcarea Populară se numește Amerisoft. Societatea din județul Vâlcea a plătit €3,450, aproximativ 16.400 de lei, pentru 216 de reclame.
Media bugetului alocat per campanie este sub 50 de euro. Există totuși și câteva reclame pentru care s-au plătit mai mulți bani (între 50 și 500 de euro), însă ambele categorii atrag 100 de mii și un milion de vizualizări.
Personajele promovate prin intermediul reclamelor Google sunt Traian Băsescu și, sporadic, Eugen Tomac. Au existat și urări cu ocazia sărbătorilor Pascale.
RECLAMELE PNL, CÂT 198 DE SALARII MINIME
Future Innovation SRL, firma care se ocupă de campania în online a PNL (atât pe Facebook cât și pe Google), a listat 43 de reclame. Pentru acestea, a plătit un total de €51,950, aproximativ 249,600 de lei.
Formațiunea politică condusă de Ludovic Orban merge pe mai multe teme, fiecare cu bugete diferite. Pentru promovarea președintelui Klaus Iohannis și a câtorva mesaje pentru alegerile europarlamentare (de exemplu: ”Spitale de nivel european în toată Europa”) s-au investit între 500 și 30.000 de euro. Altele, precum imaginile regăsite și pe bannerele din pre-campanie, sunt încadrate la sub 50 de euro. Pentru promovarea altor membri de partid, s-au acordat între 50 și 500 de euro.
Discursul anti-PSD, regăsit și în alte forme ale campaniei, nu este lăsat deoparte nici pe Google Ads. Partidul Național Liberal a promovat mesaje precum ”Nu te-ai saturat de PSD? | E timpul sa scapam de ei”.
Practic, PNL a investit doar pe Google echivalentul a aproximativ 198 de salarii minime nete.
ALDE, PUȚIN PENTRU MULTE
Dintre cele trei partide care se promovează prin intermediul Google, ALDE este cel mai cumpătat. Cu o investiție totală de doar 1,550 de euro, formațiunea politică condusă de al treilea om în stat promovează 130 de reclame.
Toate tratează, ca și cele de pe Facebook, subiecte pe care partidul pare că dorește să le promoveze în PE (sănătate, energie și așa mai departe). Totuși, este nelipsit sloganul cu tentă populistă (”România, respectată în Europa”).
Bugetul nu depășește 50 de euro și generează în medie între 10.000 și 100.000 de vizualizări.
PSD, ProRomânia, Alianța 2020 – USR PLUS nu au publicitate electorală indexată pe Google.
DE CE E IMPORTANTĂ TRANSPARENȚA
Știm încă din 2016 că problemele platformelor online sunt multiple. Picătura care a umplut paharul fiind folosirea datelor cu caracter personal fără acordul utilizatorilor în anumite procese electorale. Brexit și alegerea lui Donald Trump în SUA sunt două exemple mai apropiate de spațiul european.
După izbucnirea infamului scandal Cambridge Analytica, dezvăluirile despre breșele din companii precum Google și Facebook au continuat să iasă la iveală – și încă ies. Reacția, cumva justificată, a autorităților din SUA și UE a fost să tragă la răspunde vinovații. S-a încercat și presarea giganților tehnologici să ia măsuri clare împotriva folosirii fără permisiune a datelor utilizatorilor și împotriva fake news.
Măsurile luate de Facebook și Google pentru următoarele alegeri pot fi considerate a fi ”prea puțin”. Partea pozitivă e că ele sunt totuși un pas în față către transparentizarea campaniilor din online.
Leave a Comment