De ce nu funcționează interdicția rețelelor sociale pentru adolescenți: cazul Australiei

Platformele online din Australia nu reușesc să aplice interdicția rețelelor sociale impusă adolescenților și se împiedică încă de la primul pas: verificarea vârstei utilizatorilor. Deși a fost prima țară din lume care a aplicat o astfel de măsură, cazul Australiei demonstrează că încercarea de a controla accesul adolescenților la rețelele sociale este total ineficientă.

Acum că Uniunea Europeană a anunțat că vrea să implementeze o astfel de măsură (unele țări UE, precum Franța, au deja o lege similară) discuția despre eficiența și nevoia unei interdicții este extrem de necesară.

Pericolele de care copiii se pot lovi pe rețelele sociale sunt nenumărate. În plus, din cauza atitudinii laxe ale companiilor ce dețin aceste platforme, aceștia nici nu trebuie să caute ceva specific, e suficient să deschidă aplicația, iar conținutul problematic apare de la sine. Situația este gravă, dar legea interzicerii îmbrățișată acum de guverne nu este o soluție reală – în special pentru că nu poate fi implementată așa cum ni se descrie, iar Australia este exemplul perfect.

În decembrie 2025, legea australiană privind interdicția a intrat oficial în vigoare și impune platformelor precum Instagram, Snapchat sau YouTube să blocheze crearea de conturi pentru persoanele sub 16 ani. Pentru a asigura de asta, guvernul a recomandat utilizarea mai multor verificări pentru a determina vârsta utilizatorilor.

Conform unui studiu realizat de o echipă care a consiliat guvernul în procesul de implementare a acestor restricții, citat de Reuters, a concluzionat că măsurile sunt inutile și eșuează în a depista conturilor adolescenților, chiar și atunci când vârsta este menționată în mod clar de către utilizatori.

Echipa de cercetători – care anul trecut a testat un program de verificare a vârstei pe un eșantion de peste 1.000 de australieni – a observat că platformele nu au solicitat dovezi privind vârsta pentru niciunul dintre cele 50 de conturi deschise după intrarea în vigoare a legii și pentru care a declarat vârsta de 16 ani.

Platformele vizate au numărat, printre altele, Instagram, TikTok, Snapchat, YouTube și X (ex-Twitter). Conturile au rămas active, iar unele dintre ele au primit reclame pentru produse bancare destinate tinerilor, ceea ce indică faptul că platforma a recunoscut vârstă indicată de cercetători.

„Ar trebui să se ceară o dovadă a vârstei, dar niciodată nu ni s-a cerut să ne verificăm vârsta sau să folosim măsuri de verificare a vârstei”, a declarat Andrew Hammond, directoru firmei de testare care a derulat studiul, pentru Reuters.

Aceste rezultate scot la iveală o deficiență clară a întregii mișcări de interdicție. Nici guvernele și nici companiile nu dispun de instrumente care să estimeze corect vârsta, sau intervalul de vârstă, al unei persoane pe baza activității sale online.

Singurul lucru pe care îl pot face, dar care s-ar dovedi catastrofal pentru libertatea internetului, ar fi să impună verificarea prin documente de identitate. Măsura ar fi una extremă și, deocamdată, este evitată de autoritățile de reglementare. Presiunea publică și activismul ONG-urilor și grupurilor pentru drepturile digitale țin momentan discuția departe de verificare prin documente oficiale.

Oficialii, însă, rămân convinși că legea trebuie să fie aplicată în continuare și că totul merge cum trebuie. Un purtător de cuvânt al autorităților australiene de reglementare a declarat că „platformele dispun de tehnologia și resursele necesare pentru a împiedica copiii australieni cu vârsta sub 16 ani să-și creeze conturi”.

Echipa de cercetători declară că au consiliat și avertizat autoritățile din Australia pe tot parcursul procesului că lipsa testelor privind metodele de evitare reale, care includ introducerea de date de naștere false de către minorii sub 16 ani, este una dintre cele mai importante slăbiciuni ale legii.

„Am vrut să discutăm despre eludarea sistemului, dar ni s-a spus în repetate rânduri că acest aspect nu face parte din procesul propriu-zis. Ceea ce observăm acum este că eludarea sistemului a devenit o practică obișnuită în rândul tinerilor”, a declarat Colm Gannon, directorul general pentru Australia al Centrului Internațional pentru Copii Dispăruți și Exploatați, care a oferit consultanță oficialilor.