Macron vrea un indicator de credibilitate în presă; trusturile conservatoare denunță „tendințe autoritare”
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a lansat la finalul lunii noiembrie un apel public la responsabilizare a presei și media, pledând pentru o etichetare voluntară a publicațiilor care respectă standarde etice şi profesionale, ca răspuns la avalanșa de fake news și manipulare digitală de care, spune el, suferă toate democrațiile europene.
Anunţul său a declanșat imediat un val de critici dure, în special din partea trusturilor media deţinute de omul de afaceri Vincent Bolloré, alături de grupuri conservatoare și partide de dreapta, care acuză tentativa lui Macron de a impune un control politic și ideologic asupra presei, confrom Euronews.
Vincent Bolloré este un mogul media francez, pe care Euronews îl aseamănă lui Robert Murdoch, fondatorul imperiului global News Corp, din care face parte și postul american Fox News.
Macron a precizat că nu vrea ca statul să decidă ce este „informaţie serioasă” și ce nu, ci a pledat pentru un sistem de certificare realizat de profesioniști: jurnaliști, redacții și organisme independente de verificare a faptelor. Scopul este să ofere publicului un indicator clar de credibilitate.
„Nu statul, ci profesioniștii ar trebui să spună: «aceasta este informaţie de calitate, aceasta este manipulare»”, a explicat președintele francez.
Între atac politic și îngrijorări legitime
Trusturile deţinute de Bolloré s-au simţit vizate direct. Acestea şi-au acuzat adversarii politici de încercarea de a impune un singur narativ, de a marginaliza vocile disidente și chiar de a provoca o „derivă autoritară”. Termeni precum „Pravda”, „Ministerul Adevărului” sau „cenzură mascată” au fost folosiți frecvent în editoriale, interviuri și emisiuni de analiză.
Pe lângă media, politicieni de dreapta și de extremă-dreapta au preluat retorica, susținând că inițiativa amenință pluralismul jurnalistic.
Totuși, propunerea lui Macron deschide o discuție mai largă, valabilă și în România: cine definește „adevărul” într-o societate democratică? Temerile sunt reale, existând prea multe cazuri de state unde granița dintre interesul legitim al publicului și interesul statului a fost încălcată. Tocmai din acest motiv, dezbaterea despre responsabilitate, transparență și independență a presei trebuie continuată, chiar dacă va mai trece mult timp până când democrațiile vor găsi metode eficiente, dar care să nu limiteze drepturile presei, de a combate dezinformarea.

Articole asemănătoare
Ce s-a întâmplat la audierea TikTok în Parlamentul European
7 filme și seriale noi de pe Netflix, Amazon Prime, Disney Plus și HBO Max
Ucraina anchetează implicarea KGB-ului belarus în uciderea jurnalistului Pavel Sheremet
India: forța din spatele fake news-urilor este naționalismul
Un deceniu petrecut în instanță. Scandalul Google vs Oracle, tranșat de Curtea Supremă a SUA