Meta, probleme legale cu privire la folosirea datelor utilizatorilor UE pentru instruirea AI

Meta a primit o scrisoare de încetare de a folosi datele utilizatorilor europeni pentru a-și antrena modelele de inteligență artificială. Grupul austriac de activism NOYB – ce luptă pentru protecția datelor personale – este în spatele acestui demers și a anunțat că va căuta să obțină un ordin judecătoresc împotriva companiei Big Tech.

Luna trecută, Meta anunțase că de la sfârșitul lui mai, conținutul public al utilizatorilor de Facebook și Instagram din Europa vor fi folosite pentru antrenarea modelelor AI. Legea europeană, însă, obligă gigantul american să ofere utilizatorilor posibilitatea de a refuza să-și dea datele în acest scop, iar soluția ar fi o serie de notificările ce vor include un link către un formular de opt-out.

NOYB, prin vocea liderului său, Max Schrems, critică dorința Meta de a se folosi de datele oamenilor pentru a face profit cu modele mai eficiente de AI și condamnă această practică de ”opt-out”. NOYB spune că Meta nu respectă regulamentului GDPR, care cere un formular de ”opt-in” – unul în care acordul este dat explicit.

„Această luptă se referă, în esență, la posibilitatea de a cere consimțământul oamenilor sau de a le prelua pur și simplu datele fără el. Meta pornește o luptă uriașă doar pentru a avea un sistem de excludere voluntară în loc de un sistem de includere voluntară. În schimb, se bazează pe un presupus «interes legitim» pentru a prelua datele și a le folosi. Acest lucru nu este nici legal, nici necesar. Afirmațiile absurde ale Meta conform cărora furtul datelor personale ale tuturor este necesar pentru formarea inteligenței artificiale sunt ridicole”, a declarat Schrems.

Momentan, ordinul judecătoresc este cea mai facilă cale prin care NOYB poate opri colectarea datelor, însă grupul afirmă că drumul este deschis și către un proces de acțiune colectivă împotriva Meta, ce ar putea să coste compania în jur de 200 de miliarde de euro.

„În prezent, ne evaluăm opțiunile de a depune un ordin judecătoresc, dar există și opțiunea unei acțiuni colective ulterioare pentru daune morale. Dacă vă gândiți la cei peste 400 de milioane de utilizatori europeni ai Meta, care ar putea solicita despăgubiri de doar 500 de euro, puteți face calculele”, a mai adăugat Max Schrems.

E clar că Meta nu este interesată de a proteja datele oamenilor, iar vestitul formular de opt-out presupune un efort suplimentar pe care utilizatorii n-ar trebui să-l facă, mai ales că scopul final e unul comercial. Situația ar trebuie să fie chiar inversă, după cum afirmă și NOYB, un formular prin care Meta primește accesul din partea utilizatorilor.

Asta, însă, ar presupune o reglementare a inteligenței artificiale care lipsește din prioritățile instituțiilor – o problemă la nivel global, nu doar regional. Vidul legislativ de până acum este folosit de companii pentru a cere mai multe libertăți în numele eficienței, în timp ce siguranța și protejarea oamenilor încep să fie aspecte tot mai ignorate.