Concluziile presei internaționale după alegerile parlamentare din România: extrema dreaptă reînvie

În timp ce lumea privește – cu groază, de fapt – cum se degradează situația în Europa de Est, seria alegerilor din România rămâne pe paginile principale ale agențiilor internaționale de știri. După ce candidatul prezidențial pro-Putin și fascist-entuziast a câștigat primul tur la 24 noiembrie, publicațiile din întreaga lume au urmărit îndeaproape evenimentele din țara noastră.

Iar alegerile parlamentare, care sunt considerate a fi cele mai importante dintre toate, nu au făcut excepție. Iată câteva idei principale:

• POLITICO – Belgium’s Romanians poised to propel the far right into power

Articolul Politico despre alegerile parlamentare din România se concentrează pe modul în care diaspora română din Belgia a contribuit semnificativ la creșterea partidelor de extremă dreaptă. Sprijinul pentru aceste formațiuni politice, precum AUR, SOS sau chiar POT (partidul care l-a susținut pe Călin Georgescu încă de dinaintea primului tur), a fost alimentat de nemulțumiri legate de corupție, ineficiența guvernării și un sentiment de alienare față de politica mainstream.

Citând-o pe directoarea think tank-ului GlobalFocus Center, Oana Zamfir, publicația a explicat că „în Belgia, 51% dintre români au votat pentru candidatul de extremă dreapta la alegerile prezidențiale de duminica trecută. Acum, alegătorii de acolo sunt «foarte probabil» să îl susțină din nou în turul doi programat pentru 8 decembrie”.

„Ajunși pentru prima dată la începutul anilor 2000, când România a suferit turbulențe politice după căderea comunismului, în căutarea unor salarii mai bune, majoritatea [imigranților români -n.r.] lucrează acum în construcții, pentru UE sau ca proprietari de mici întreprinderi, a spus ea. Alte zeci de mii lucrează în ferme în condiții precare (…)

Dar «lipsa de educație» în rândul unora, combinată cu sentimentul de a fi „respinși” în Belgia, a contribuit la alimentarea unei frustrări generale și a unei aversiuni față de partidele tradiționale din România, a spus [Daria Pîrvu, expert proiecte în cadrul organizației non-profit ROMBEL despre românii din Belgia].

Pentru unii, Georgescu reprezintă o schimbare binevenită”.

• AP – Romania’s leftists set to top polls in parliamentary election, but far-right populists see big gains

Jurnaliștii AP remarcă faptul că alegerile parlamentare din România au evidențiat un val de sentimente anti-sistem, cu PSD în frunte (23,9%), urmat de AUR (17,8%), ceea ce marchează un succes major pentru extrema dreaptă. Între timp, prezența pe TikTok a candidatului prezidențial Călin Georgescu a ridicat suspiciuni de manipulare electorală, în contextul acuzațiilor de interferență rusă.

Mai mult, articolul subliniază că „primul tur al unei curse prezidențiale (…) a aruncat țara în turbulențe politice”, fapt ce a dus la o fragmentare puternică a votului pentru parlamentare între partidele pro-europene și cele eurosceptice.

„Mulți observatori consideră că rezultatul alegerilor prezidențiale a indicat o trecere bruscă de la partidele principale din România la partidele populiste anti-sistem, ale căror voci au găsit un teren fertil în contextul inflației ridicate, al costului ridicat al vieții și al unei economii slabe.

Alegerile parlamentare au fost intercalate între două tururi ale cursei prezidențiale, dintre care primul a provocat o undă de șoc în mediul politic și a dus la acuzații de încălcări ale legislației electorale și de interferență rusă”, mai scrie AP.

• REUTERS – Romanian leftists ahead of resurgent far right in election
  

În ciuda faptului că au câștigat alegerile cu puțin sub 23%, Reuters noteacă că social-democrații (PSD) aflați la putere în România se confruntă, alături de alte partide pro-europene, cu o recrudescență a partidelor de extremă dreapta – cum ar fi AUR, care a ajuns pe cel de-al doilea loc la votul de duminică.

Mai mult, jurnaliștii afirmă că, deși un guvern pro-european condus de PSD ar putea fi posibil, un coaliție largă ar fi dificilă din cauza diviziunilor interne și a deficitului bugetar ridicat. În același timp, sprijinul pentru partidele de extremă dreapta a crescut, alimentat de nemulțumirile economice și de fricile legate de războiul din Ucraina.

„Dacă rezultatele finale confirmă numărătoarea preliminară, o coaliție pro-occidentală condusă de PSD ar avea probabil suficiente locuri în parlament pentru a forma un guvern, deși extrema dreaptă ar fi o forță substanțială în legislativ.

Cu toate acestea, o coaliție largă ar fi dificil de format pe fondul dezacordurilor privind reformele și măsurile necesare pentru a reduce deficitul bugetar uriaș al țării, în prezent cel mai mare din UE, de 8% din producția economică”, mai afirmă articolul.