Este TikTok o armă politică miraculoasă care poate răsturna alegerile?

Călin Georgescu a fost un meteorit care a lovit puternic primul tur al alegerilor prezidențiale. În doar câteva ore, când voturile încă se numărau, a devenit clar că el va fi, cel puțin, în turul doi. Un candidat despre care nici măcar mass-media nu știa mare lucru.

Electoratul știa cu siguranță și mai puțin. De unde a venit, cine l-a votat și, cel mai important, cine i-a susținut campania?

Succesul lui Călin Georgescu a început pe TikTok

Mulți au spus că a fost un produs al TikTok, cu numeroase videoclipuri produse special pentru formatul platformei și cu un limbaj care a apelat la fiecare așteptare a electoratului care petrece timp pe platformă. Iar până la viralizare nu a mai fost decât un pas: G4Media.ro, într-o analiză cu Info SudEst, scrie că „o explicație identificată de reporteri pentru valul de viralitate a lui Georgescu este numărul foarte mare de tag-uri cu numele acestuia care apar la postări aleatorii despre alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, la mesajele publicate de ceilalți candidați la prezidențiale ori la orice postare face referință sau are legătură cu alegerile”. 

Apoi a fost campania cu influenceri, care, atunci când a apărut, a fost identificată greșit ca aparținând lui Mircea Geoană. Se pare că îndemnul distribuit de creatorii de conținut în reclame electorale nemarcate s-ar fi referit mai degrabă la alt candidat independent – Călin Georgescu.

Semnele au fost întotdeauna acolo, însă nimeni nu le-a văzut.

De ce?

Social media nu e un duh magic 

Da, social media a fost folosită în numeroase alegeri de pe întreg globul pentru a influența alegeri. Cel mai cunoscut exemplu este cel al alegerilor americane din 2016, când Donald Trump a fost ales cu ajutorul furtului de date personale, a reclamelor politice țintite, a conturilor false, a dezinformării și așa mai departe.

Însă chiar și cu ajutorul unor forțe atât de mari precum compania Cambridge Analytica și a Rusiei, prin Agenția pentru Studierea Internetului, politologii și sociologii tot au văzut o evoluție în intenția de vot a alegătorilor vizavi de Trump.

Cu alte cuvinte, Trump n-a câștigat neapărat de nicăieri. Era un rezultat incert, dar posibil.

Diferența dintre momentul 2016 și situația în care ne aflăm este că evoluția lui Călin Georgescu în preferințele românilor n-a fost observabilă. Dacă ne uităm pe sondajele realizate în timpul campaniei electorale, Călin Georgescu s-a menținut în jurul rezultatului de 1% aproape tot timpul, până la retragerea Dianei Șoșoacă din cursă.

Chiar și după ce Șoșoacă n-a mai candidat pentru funcția de președinte, Călin Georgescu tot părea a fi departe de a prinde măcar podiumul, darămite primul loc. Cel mai mult a fost cotat cu 10,6% pe 21 noiembrie (deci cu 3 zile înainte de turul I), într-un sondaj realizat de Verifield la comanda USR. O zi mai târziu, pe 22 (doar 2 zile mai erau până la alegeri), Călin Georgescu era cotat iar cu mai puțin: 8,1%, conform unui sondaj realizat de AtlasIntel – Hotnews.

Între 10 și 22,9%, cu cât este cotat Călin Georgescu la mai bine de 12 ore de la închiderea urnelor, este cale lungă.

În zilele următoare, atât presa, cât și instituțiile statului, vor trebui să răspundă la întrebarea: „de unde a apărut Călin Georgescu?”. Este puțin probabil ca toți fanii lui de pe TikTok, împreună cu trollii angajați în dispersarea mesajelor „Votăm Călin Georgescu!” să îl fi propulsat efectiv pe primul loc, într-o mobilizare tăcută.

Or, dacă se dovedește că succesul lui Călin Georgescu se datorează doar strategiei sale politice pe social media, s-ar putea ca România să devină un exemplu în cărțile de științe politice.