Câte șanse îi dă presa internațională lui Klaus Iohannis să ajungă șeful NATO

Candidatura lui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO nu este chiar o noutate – zvonurile privind încercarea acestuia de a accede la o funcție de rang înalt la nivel european sau internațional au apărut de ceva vreme. Ceea ce este nou, însă, este faptul că președintele României și-a recunoscut public intențiile, atât în fața cetățenilor români, cât și la nivel mondial.

Lăsând la o parte anunțul său făcut în limba română pentru publicul național, Politico a publicat și un articol de opinie semnat de Iohannis în care acesta subliniază promisiunile dacă va fi ales ca viitor număr 1 al NATO.

„Rusia se dovedește a fi o amenințare serioasă și pe termen lung pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euro-atlantică”, a declarat Iohannis. „În aceste condiții, frontierele NATO devin de o importanță capitală, iar întărirea flancului estic… va rămâne o prioritate pe termen lung”.

În plus, el a jucat argumentul proximității. În calitate de lider al unei țări estice care se învecinează cu Ucraina și care are o istorie îndelungată cu Rusia, România spune că știe la ce să se aștepte de la regimul lui Putin – un lucru pe care multe alte țări vecine, chiar și din Europa Centrală și de Nord, l-au spus în mod repetat, chiar și din 2014 încoace. Influența sovietică asupra regiunii încă se mai zorește și nu ajută faptul că Putin imită acțiunile multora dintre predecesorii săi din URSS.

Presa internațională pune pe masă șansele lui Iohannis

Candidatura președintelui României îl provoacă pe premierul olandez Mark Rutte, care are deja susținerea celor mai mari și mai puternice țări din alianța Nord-Atlantică. Reuters notează că, deși Mark Rutte părea să fie favorit, numele lui Iohannis a fost menționat anterior în discuții informale. Mai mult, agenția de presă precizează că liderul de la Cotroceni se bazează pe reprezentarea statelor est-europene, cerută de mult timp de acestea.

Associated Press informează că în timp ce Mark Rutte este susținut încă din februarie pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO de Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania, există rezerve în rândul celorlalte state, mai noi.

Statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – doresc ca unul dintre oficialii lor de top să obțină postul, în timp ce Turcia și Ungaria și-au exprimat rezerve față de Rutte. Cu toate acestea, pentru ca o numire să fie făcută, trebuie să se ajungă la un consens între toate cele 32 de state membre.

„Iohannis ar fi primul șef al NATO dintr-o țară care a făcut parte din blocul sovietic, dar se confruntă cu o luptă dificilă pentru a-l devansa pe Rutte (…) Premierul olandez demisionar este creditat pe scară largă ca fiind un creator de consens, o calitate despre care susținătorii spun că ar putea fi folosită în cazul în care Donald Trump, sceptic față de NATO, va recâștiga președinția SUA”, susține Politico, adăugând însă că există rezerve în rândul altor țări în privința candidaturii liderului olandez.

AP notează că o decizie trebuie să fie luată înainte de alegerile europene, care vor avea loc în perioada 6-9 iunie.