Scandalul Uber Files, în paginile presei internaționale. Compania ar fi influențat politicieni și încurajat violența

O nouă scurgere de informații face subiectul paginilor celor mai importante publicații internaționale. Dezvăluirile făcute inițial de The Guardian și preluate ulterior de alte instituții media indică că fosta conducere a Uber ar fi încercat să facă lobby, influențând politicieni importanți din întreaga Europă.

Perioada vizată de investigație este 2013-2017, timp în care la șefia companiei de ride-sharing se afla Travis Kalanick. Jurnaliștii au analizat 124.000 de înregistrări scurse, printre care se numără și peste 100 de întâlniri între directorii firmei din San Francisco și oficialii publici, și au descoperit cum firma a câștigat o poziție dominantă pe piață prin practici discutabile.

Aliații loiali ai Uber

Printre politicienii influențați s-ar număra și Joe Biden, pe vremea când acesta ocupa poziția de vicepreședinte în Administrația Obama. The Guardian susține că Biden ar fi ”ajustat” un discurs din cadrul Forumului de la Davos după o întâlnire cu Kalanick, lăudând compania că le-a permis lucrătorilor „libertatea de a lucra câte ore doresc, de a-și gestiona propria viață așa cum doresc”.

Însă Biden nu este singurul vizat de Uber. Întrucât strategia companiei era de a trece peste autoritățile locale, direct la persoanele în poziții mult mai influente, oficialii companiei i-au abordat și pe Emmanuel Macron – pe vremea când acesta era ministru al economiei -, pe fostul premier israelian Benjamin Netanyahu, dar și pe fostul ministru de finanțe britanic George Osborne.

Atât Osborne, cât și Macron, au fost descriși ca fiind susținători fermi ai Uber, un lobby-ist al companiei descriindu-l pe actualul președinte francez drept un „aliat adevărat”. După ce un oficial francez a interzis Uber în Marsilia, Macron i-ar fi trimis un mesaj unui oficial al companiei, spunând: „Mă voi interesa de asta personal. În acest moment, să rămânem calmi”.

Scopul scuză mijloacele

Presa internațională mai remarcă că Uber s-a folosit de tehnologie pentru a evita raziile poliției. Butonul de „kill switch”, care ar fi blocat sistemele informatice ale polițiștilor, a fost menționat de cel puțin o dată chiar de Kalanick.

„Vă rog folosiți kill switch-ul cât de curând posibil. Trebuie oprit accesul în AMS [Amsterdam – n.r.]”, se arată în unul dintre documente. Aceeași practică ar fi fost folosită și în Canada, Belgia, India, România, Ungaria și Franța, însă Uber susține că nu ar mai fi apelat la această practică de când conducerea companiei a fost schimbată.

Însă și mai îngrijorătoare este ușurința cu care conducerea Uber lua în considerare violența. După ce mai multe state au rezistat influenței companiei, Uber a preluat frâiele discursului public și a susținut că luptă cu sistemele învechite de transport. Izbucnirea protestelor în mai multe state nu a fost, totuși, un motiv de îngrijorare pentru conducerea firmei de ride-sharing. CEO-ul de la acea vreme a cerut ca șoferii să fie încurajați să participe la manifestații, în ciuda avertismentului directorilor că angajații ar putea în pericol. „Violența garantează succesul”, ar fi spus Kalanick.

În răspuns, Uber nu neagă informațiile, însă subliniază că practicile au fost schimbate odată cu noua conducere.

„Nu am și nu vom găsi scuze pentru comportamentul din trecut care nu este în mod clar în conformitate cu valorile noastre actuale. În schimb, cerem publicului să ne judece după ceea ce am făcut în ultimii cinci ani și ce vom face în anii următori”, a spus Uber.