Rusia folosește rapoarte false de fact checking ca să răspândească dezinformare despre Ucraina

Rusia, unul dintre cei mai mari propagatori de dezinformare din întreaga lume, se află într-un constant război cu rapoartele de fact checking. Metoda este atât de eficientă, încât însăși propaganda rusă o folosește pentru a manipula publicul.

Falsele rapoarte de verificare a faptelor au intrat în portofoliul fabricilor ruse de dezinformare după declanșarea războiului din Ucraina. Deși dezmințirea acuzațiilor ce i se aduc este unul dintre scopurile Moscovei, folosirea acestora facilitează corectarea informațiilor cu un efort minim din partea cititorului. În ultima vreme, fact checkingul a început să fie prezent și pe social media, întrucât formatul simplu ajunge mai ușor la public.

Cum și când folosește Rusia fact checkingul

The Journal arată că Kremlinul a folosit această metodă după ce pozele realizate de AP după bombardarea maternității din Mariupol au ajuns virale. Ambasada Rusiei în Marea Britanie a postat pe Twitter una dintre fotografii, în care apare o femeie însărcinată însângerată, peste care au suprapus o etichetă cu ”fals”.

Federația Rusă a oferit o explicație alternativă care poate părea plauzibilă propriului public. Invocând scepticismul de care adepții teoriei conspriației se agață constant, Moscova oferă mai multe ipoteze – la fel de acceptabile pentru publicul țintă: femeia este o actriță, iar trupele neo-naziste foloseau maternitatea ca o ascunzătoare.

Însă conturile oficiale ale regimului de la Kremlin au început să publice rapoarte manipulate abia mai târziu în conflict. Inițial, s-a observat că aceste informații false porneau de la conturi aparent independente de pe Twitter și Facebook, apoi pagini precum cea a Ambasadei Ruse au început să distribuie linkuri de pe un site numit Waronfakes.com.

Site rus de ”fact checking”

Deși se recomandă ca un site de fact checking, urmărind structura tipică folosită de verificatorii autentici de fapte, War on Fakes dezminte orice informație negativă despre Rusia. De exemplu, site-ul a catalogat drept ”falsă” informația conform căreia forțele ruse ar fi deteriorat memorialul Babi Yar, întrucât soldații ar fi vizat doar turnul de comunicații din apropiere.

„Echipamentul de radiodifuziune a fost scos din funcțiune, însă clădirile rezidențiale și instalațiile din apropiere, inclusiv Babi Yar, nu au fost avariate”,se arată în articol.

Totuși, imaginile surprinse atunci arată altceva: într-una dintre pozele realizate de jurnaliștii din Kiev se vede cum una dintre clădirile ce urma să fie un muzeu al Holocaustului a luat foc. ”Armele de precizie înaltă” ale forțelor ruse au omorât și cinci civili, printre care și un jurnalist.

Cazuri sunt nenumărate. După ce au apărut informații potrivit cărora bombardamentelor rusești asupra teatrului din Mariupol a luat viețile a 300 de persoane, War on Fakes a dat ”verdictul”: fals.

„Această provocare a fost realizată de militanții batalionului naționalist Azov, care au aruncat în aer clădirea pe care o minaseră”, se arată pe site.

Cine este în spatele War on Fakes

Deși promit că site-ul nu are o doctrină politică, persoanele aflate în spatele War on Fakes se recomandă a fi „proprietarii și administratorii mai multor canale de Telegram apolitice rusești”.

„Considerăm că este important să oferim informații imparțiale despre ceea ce se întâmplă în Ucraina și pe teritoriile din Donbass, deoarece vedem semnele unui război informațional lansat împotriva Rusiei”, se mai arată în descriere.

În mod suspect, acest impuls al simțului dreptății a apărut abia pe 1 martie, la patru zile după ce Rusia a atacat în mod neprovocat Ucraina. DW remarcă că site-ul relatează în diverse limbi, precum engleza, franceza și chineza, însă nu și în rusă – în ciuda faptului că persoanele din spatele articolelor susțin că sunt din Federația Rusă.

Pentru un site care se vrea a fi apolitic, War on Fakes s-a bucurat de susținere consistentă din partea instituțiilor rusești. Unul dintre organele de propagandă externă ale Rusiei a citat canalul de Telegram War on Fakes pe 27 februarie, înainte ca site-ul să fie lansat.

Un alt semnal de semnalizare are legătură cu modul în care site-ul pretinde că verifică fapte. În ciuda faptului că informațiile sunt unele de interes larg, referindu-se la conflictul ruso-ucrainean, ”dovezile” livrate de War of Fakes se bazează pe narațiunile mincinoase la Moscovei. Nu sunt aduse niciodată dovezi pentru a susține aceste ipoteze, fiind emise doar idei.

Printre pretextele invocate de regimul de la Kremlin penru a justifica invazia Ucrainei se numără existența unor organizații neo-naziste în poziții de putere, dezvoltarea armelor chimice/biologice și așa mai departe.