Boicoturile marilor companii de tehnologie sunt de scurtă durată

În ultima vreme marile companii din domeniul tehnologiei, așa-zisul Big Tech, s-a confruntat cu o mulțime de controverse, scandaluri și dezvăluiri care au dus la investigații din partea autorităților. Îți amintești de scandalul Facebook din octombrie sau, cel mai recent, de controversa din jurul Spotify care continuă să-i țină partea lui Joe Rogen deși acesta împrăștie informații greșite despre Covid-19 și vaccin.

O analiză făcută de Axios arată că boicoturile și măsurile de pedepsire a marilor companii tech nu durează suficient de mult. Spotify, spre exemplu, a pierdut două miliarde de dolari în cota sa de piață după ce Neil Young s-a retras de pe platformă, dar, după ce a anunțat că va introduce un set de reguli care să combată dezinformarea, acțiunile companiei au crescut cu 13%. Deși scandalul nu pare a fi încheiat, Spotify este în siguranță din punctul de vedere al investitorilor care par a fi mulțumiți de reacția (destul de slabă) a platformei de muzică.

Axios amintește, printre altele, de boicoturile pe care marile agenții de publicitate le-au făcut împotriva Facebook (2020) și YouTube (2017) din cauza controverselor de pe platformele respective. Impactul acestor boicoturi nu doar că s-au dovedit a fi minimale, dar au fost de scurtă durată. Și în cazul Facebook și în cazul YouTube, agențiile de publicitate s-au întors după o lună de boicot.

Ca orice lucru care e menit să aibă efecte substanțiale, boicoturile ar trebui să fie și ele întreținute și semnificative, altfel nu doar că rezultatele nu sunt cele dorite, dar oamenii pot deveni sceptici cu privire la eficiența lor. Boicoturile funcționează, presiunea opiniei publice funcționează (companiile devin mai transparente sau își schimbă practicile cu totul), totul depinde de consistența acestor acțiuni.  Revin cu exemplu Spotify și faptul că Neil Young a fost urmat de o suită de alți artiști care au decis să-și retragă conținutul de pe platformă (găsești list aici).