YouTube, criticată pentru insuficiența măsurilor de combatere a dezinformării
Un grup de peste 80 de organizații de fact-checking din întreaga lume cer directorului YouTube să implementeze măsuri mai clare de combatere a dezinformării, relatează CNN. ONG-urile au publicat o scrisoare publică adresată conducerii companiei și numesc YouTube unul dintre principalele mijloace de dezinformare din mediul online.
”YouTube permite ca platforma sa să fie folosită ca armă de către persoane fără scrupule pentru a-i manipula și exploata pe alții. Vă îndemnăm să luați măsuri eficiente împotriva dezinformării și să elaborați un roadmap a intervențiilor în materie de politici și produse pentru a îmbunătăți ecosistemul informațional – și să faceți acest lucru împreună cu organizațiile independente și nepărtinitoare de fact-checking din lume”, se arată în scrisoarea citată de CNN.
Printre măsurile pe care organizațiile le cer se numără oferirea contextului corect, un accent mai ridicat pe practicile de dezmințire, dar și interzicerea monetizării pentru conturile care răspândesc informații false.
Într-o declarația pentru jurnaliștii CNN, un purtător de cuvânt al YouTube a declarat că ”am înregistrat progrese importante, menținând consumul de dezinformare recomandată sub 1% din toate vizionările de pe YouTube și doar 0,21% din toate vizionările sunt de conținut violent pe care îl eliminăm ulterior. Căutăm mereu modalități semnificative de îmbunătățire și vom continua să ne consolidăm activitatea cu comunitatea de fact-checking”.
ONG-urile semnatare provin din peste 45 de țări și au ridicat problema moderării insuficiente a conținutului care nu este în engleză. Reducerea eficinetă a dezinformării presupune o abordare cât mai cuprinzătoare, tocmai de asta unul dintre semnatari a spus că ”ne-am dori ca YouTube să fie foarte serioasă în ceea ce privește alte limbi decât engleza și alte țări decât Statele Unite ale Americii”.
Deși platforma sa a fost una dintre cele mai populare mijloace prin care negaționiștii și conspiraționiștii pandemiei de COVID și-au răspândit mesajele, YouTube nu a fost (pâna acum) trasă serios la răspundere pentru conținutul care a rulat pe site-ul lor. Spre deosebire de Facebook, Instagram sau Twitter, YouTube a reușit să se strecoare printre discuțiile care acuză companiile tech de lipsă de acțiuni concrete. Platforma americană de video a luat. într-un final, măsuri prin care a șters sau interzis anumite canale sau videclipuri care promovau informații false, însă criticii spun că răspunsul a fost foarte târziu.
ONG-urile au declarat că speră să se întâlnească cu directorul YouTube pentru a discuta despre măsurile sugerate și pentru „a face din YouTube o platformă care face cu adevărat tot ce-i stă în putință pentru a împiedica dezinformarea să fie folosite ca armă împotriva utilizatorilor săi și a societății în general„.
Articole asemănătoare
Audiențele în vremea coronavirusului. Posturile de știri și cele de desene animate, rating în creștere
Australia: Facebook și Google ar fi aproape de a încheia acorduri pentru a plăti mass-media
Și rușii și-au desemnat cuvântul anului 2021
Meta și-a prezentat noul program AI ce transformă textul în modele 3D
Cutremurul care nu există: cum face click-uri site-ul de știri realitatea.net