Cum arată grupurile “anti-botniță” în timpul campaniei de vaccinare COVID
Vaccinul COVID vine, pentru mulți, ca o asigurare că viața nu va intra într-un “nou normal”, ci vom reveni la stilurile noastre de viață de dinainte.
Pentru alții însă anunțul vaccinului prevestea o teroare colectivă, închipuită de multă vreme: obligativitatea vaccinării. Însă dacă mulți știau cum este ca imunizarea să fie impusă – așa cum se întâmpla în perioada regimului comunist -, promotorii anti-vaccinarii susțin că, în cazul imunizării anti-COVID, e vorba de altceva la mijloc: fie ciparea, fie supunerea populației prin îmblânzire, fie sterilizarea femeilor — după caz.
GRUPURILE ANTI-BOTNIȚĂ, PRINCIPALUL VEHICUL AL DEZINFORMĂRII ANTI-VACCIN
Nu știu dacă ați avut vreodată oportunitatea să faceți parte dintr-un grup “anti-botniță”. E o dinamică diferită ce cealalte tipuri de grupuri: dacă în cele de cartier lumea discută despre serviciile din zonă sau accidentele rutiere recente, în grupurile anti-botniță e un constant schimb de informații.
Pseudo-informații, dar tot niște informații.
Multe dintre grupurile care se opun măsurilor luate împotriva pandemiei au dispărut – ca urmare a așa-zisei campanii a Facebook de stopare a dezinformării privind noul coronavirus – însă nu toate. Au rămas unele denumite generic “Fără botniță”.
În medie, fiecare grup adună 100 de postări pe zi, însă nu toate sunt serioase – unele sunt glume făcute chiar la adresa celor care cred că vaccinarea este o conspirație mondială.
PRINCIPALELE TEORII ANTI-VACCIN
Ridicând teoriile la grad de “adevăr suprem”, promotorii anti-vaccinării susțin o sumedenie de teorii. Unele se repetă, altele sunt puțin mai înflorite decât altele.
De exemplu, o postare care a ajuns virală susține că „cei care se vaccinează anticovid participă fără să-i oblige nimeni la un experiment medical cu rezultate imprevizibile pe termen mediu și lung”. Autoarea postării mai susține că „există riscul ca ei să transmită altor oameni HIV sau o formă mai agresivă de SARS”, dar și că „ar trebui făcute demersuri juridice pentru izolarea acestor vaccinați potențial periculoși de restul colectivității; limitarea accesului lor la anumite locuri de muncă ori servicii de utilitate publică”.
O altă postare distribuită pe mai multe grupuri anti-botniță a pornit de la un articol scris de ActiveNews, care afirmă că „directorul adjunct al unui spital din Atena este în stare gravă la 24 ore de la administrarea vaccinului Pfizer/ BioNtech coronavirus”. Știrea a fost publicată inițial pe Olympia.gr, un site care nu se află la prima dezinformare. În trecut, acesta ar fi publicat, împreună cu alte site-uri ca sputniknews.gr, o știre privind ajutorul acordat de Rusia în cazul unui incediu. Totuși, o organizație de fact-check din Grecia susține că elicopterele aparțineau unei companii private, pentru care Ministerul Protecției Civile din Grecia a plătit.
O altă postare populară se referă la “legea vaccinării obligatorii”, care ar fi, conform conspiraționiștilor, împinsă pe masa Parlamentului. Mai mult decât atât, autorul postării susține că „sunt presiuni mari ca Legea să treacă rapid”.
Informația nu este, însă, atât de extraordinară pe cât o face postarea de Facebook să sune. Legea vaccinării a revenit în discuție de multă vreme, încă de când epidemia de coronavirus a izbucnit în România. Mai mult decât atât, una dintre promisiunile făcute de Cabinetul Cîțu la scurt timp de la preluarea mandatului se referă la adoptarea rapidă a legii vaccinarii obligatorii, precum și la interzicerea oricărui tip de fumat în toate spațiile publice închise, introducerea orelor de educație sanitară în școli, vouchere și gratuitate pe transportul public pentru femeile însărcinate.
EFECTELE REALE ALE DEZINFORMĂRII
La sfârșitul lunii septembrie, când vaccinul împotriva coronavirusului era încă o incertitudine, un copil și-a motivat absența de la ore spunându-le părinților că a fugit de la școală ca să nu fie imunizat cu forța.
Ce a urmat este efectul real al dezinformării: părinții au luat cu asalt școala, speriați de perspectiva unor teste realizate pe copiii lor. Nu a contat nici că presa vorbea, la acea vreme, despre o fază incipientă a vaccinului – încă netestat -, nici asigurările date de autorități.
„Uitați, în direct, a fãcut anti-COVID fără să știe familia copilului. Vă rugăm frumos să dați distribuire. Uitați ce este aici, lume. Au speriat copiii! La școală speriați copiii! Animalelor! Uitați ce se întâmplă la școala orașului Murgeni. Au terorizat sșracii copii la școală, le-a fãcut teste anti-COVID, vaccinare”, spunea unul dintre părinți, într-o transmisie live pe Facebook.
DE CE CRED OAMENII ÎN TEORII ALE CONSPIRAȚIEI
Într-un articol din jurnalul științific ”Current Directions in Psychological Science”, citat de Psychology Today, psihologul britanic Karen Douglas și colegii săi afirmă că oamenii tind să creadă în teorii ale conspirației din trei tipuri de nevoi.
Printre ele se numără și nevoia de a cunoaște și de a avea certitudini. Încă din primii ani de viață, indivizii vor să cerceteze și să afle informații despre ce-i înconjoară, iar atunci când situația este una tensionată (precum o pandemie) și nu sunt oferite destule răspunsuri de către autorități/oamenii de știință/persoane aflate în poziții decizionale, oamenii le vor căuta altundeva – pe internet, în grupurile de prieteni, pe social media, la TV, în cărți.
În aceeași măsură, și nevoia de siguranță joacă un rol important, pentru că fiecare om vrea să știe că deține control asupra propiriei vieți. Psychology Today explică fenomenul prin oferirea drept exemplu a teoriilor despre schimbărilor climatice:
”Dacă temperaturile globale cresc catastrofal din cauza activității umane, atunci va trebui să fac schimbări dureroase în stilul meu de viață confortabil. Dar dacă pundits și politicieni mă asigură că încălzirea globală este o farsă, atunci îmi pot menține modul actual de a trăi. Acest tip de raționament motivat este o componentă importantă în convingerile teoriei conspirației.”
Mai mult decât atât, studiile au arătat că persoanele marginalizate de către societate sunt mai predictibile la a crede în teorii a conspirației pentru că tind să găsească o comunitate care să-i accepte și cu care să aibă lucruri în comun.
Articole asemănătoare
Editiadedimineata: Ce spune acum primul jurnalist britanic care a relatat de la locul crimei lui John Lennon
Cele mai mari rețele sociale lansează o unitate pentru detectarea dezinformării în Australia
Orban a chemat zeci de jurnaliști să le spună că intră la izolare, fiind suspect de coronavirus
O jurnalistă australiană, angajată a televiziunii chineze de stat, reținută fără explicații în Beijing
SRI: Atacuri cibernetice de mare amploare asupra României, în 2018