Ce spune presa internațională despre rezultatele partidelor de extremă-dreapta la alegerile europene

Rezultatele preliminare pentru alegerile europarlamentare arată că, pentru următorii cinci ani, printre legislatorii centriști obișnuiți de o parte și de alta a spectrului politic se vor afla și membri ai partidelor de extremă dreapta, care vor ocupa un sfert din locurile din Parlament – o creștere semnificativă față de 2019, când ocupau doar o cincime.

În Franța, partidul de extremă-dreapta Rassemblement National a depășit partidul centrist al președintelui Emmanuel Macron, obținând 31% din voturi, ceea ce l-a determinat pe acesta să dizolve Adunarea Națională și să convoace alegeri legislative anticipate.

„Am decis să vă dau din nou posibilitatea de a alege”, a declarat Macron într-un discurs adresat electoratului de la Palatul Élysée.

În Germania, partidul Alternative für Deutschland (AfD)a obținut un scor electoral semnificativ, de 14%, concurând cap la cap cu Social-Democrații, partid ce face parte din coaliția de guvernare condusă de cancelarul Olaf Scholz. Rezultatul surprinzător al AfD vine în contextul în care formațiunea politică a fost în centrul mai multor scandaluri recente, un membru al staffului lui Maximilian Krah, candidatul principal în alegeri, fiind arestat sub suspiciunea de spionaj pentru China și a stârnit indignare prin minimalizarea crimelor SS-ului în timpul nazismului. Numărul doi pe lista AfD este anchetat pentru corupție.

Și România va trimite, după ultimele date, șase extremiști de dreapta să ocupe locuri în Parlamentul European. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) s-a poziționat pe locul doi în votul românilor, după Alianța PSD-PNL (54%), cu 15% din voturi.

Grupul arhiconservator al premierului Giorgia Meloni, Frații Italiei, a obținut 28,8% din voturi, de peste patru ori mai mult decât a luat la ultimele alegeri europene din 2019 și depășind cele 26% pe care le-a obținut la scrutinul național din 2022, când a ajuns la putere. Frații Italiei este considerat a fi partidul urmaș al Mișcării Sociale Italiene neofasciste de după cel de-al Doilea Război Mondial, deși Meloni și-a atenuat discursul său de extremă dreapta de când a preluat puterea.

Ce spune presa internațională

Într-un articol publicat după ce majoritatea țărilor din blocul european au oferit rezultate parțiale, Reuters atrage atenția că „partidele naționaliste au profitat în alegerile pentru Parlamentul European de nemulțumirea alegătorilor cu privire la creșterea în spirală a prețurilor, la migrație și la costul tranziției ecologice, iar acum vor încerca să își transpună câștigurile obținute în influența asupra politicii UE”. 

De exemplu, „un deputat al partidului naționalist belgian populist de dreapta, Vlaams Belang, a declarat că noul parlament ar trebui să renunțe la un pact recent convenit la nivelul UE privind migrația, să îndulcească «Green Deal» și să găsească o alternativă mai de dreapta la președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”.

Cu toate acestea, o observație interesantă vine de la CNN, care subliniază că, în timp ce victoriile extremei drepte în alegerile europene „ar reprezenta o mustrare usturătoare la adresa curentului politic dominant de la Bruxelles și ar adăuga incertitudine în ceea ce privește viitoarea direcție a Europei”, puterea nu a fost încă schimbată.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că rezultatele au arătat că Partidul Popular European (PPE), pe care îl conduce, poate acționa în continuare ca o „ancoră de stabilitate”, cu ajutorul aliaților săi politici.

„Centrul rezistă. Dar este de asemenea adevărat că extremele de stânga și de dreapta au câștigat susținere și, de aceea, rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru”, a declarat von der Leyen în fața unei audiențe la Bruxelles.

O idee similară a fost împărtășită de Euronews, care a intitulat articolul „Europa se îndreaptă spre dreapta, dar centrul rezistă”.

„Dar creșterea preconizată a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta nu a fost atât de pronunțată pe cât se așteptau unii, ceea ce înseamnă că, dacă există suficientă voință politică, coaliția proeuropeană de la centru va rezista.

Aceste partide [Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, Partidul Socialiștilor și Democraților (S&D) de centru-stânga și grupul liberal Renew Europe – n.r.] cooperează de ani de zile la nivelul UE, construind un paravan pentru a împiedica dreapta radicală să pătrundă în curentul politic principal. Deși majoritatea lor este acum mai restrânsă, aceste grupuri ar putea continua să colaboreze pentru a se asigura că aparatul legislativ al UE funcționează fără probleme în timpul viitorului al zecelea mandat”, scrie Euronews.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *