Verificarea informaților, un apel la judecata proprie

O grădiniță distrusă de artileria rusă. Rachete oarbe care aterizează în mijlocul unui oraș, distrugând clădiri civile și luând vieți. Oamenii mor, de o parte și de alta, în ceea ce Vladimir Putin și cercul său de putere continuă să numească o „operațiune specială” – când este, de fapt, o invazie neprovocată.

În mijlocul conflictului, comunitatea internațională privește literalmente printr-un ecran de sticlă. Twitter s-a dovedit a fi un instrument care își merită poziția, datorită algoritmilor care împing în sus informațiile în funcție de interesele utilizatorilor, în timp ce platforma în sine facilitează schimbul rapid de informații. Imaginile, care sunt verificate de comunitatea OSINT, provin de pe Telegram – una dintre aplicațiile de mesagerie criptată end-to-end, folosită de localnici pentru a-și împărtăși viața în mijlocul războiului. Aceste două platforme i-au ajutat pe cercetători să documenteze crimele de război comise de Rusia, în speranța că acțiunile acestora vor fi tratate corespunzător de Curtea Internațională.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că nu există falsuri – dimpotrivă. MediaStandard.ro a arătat, încă de la începutul invaziei, cazuri în care imagini false sau scoase din context au fost asociate în mod eronat cu invazia rusă din 2022 în Ucraina. Mai mult, am subliniat în acest articol că este o nevoie reală de folosirea instrumentelor pentru geolocalizare, acestea putând preveni răspândirea dezinformării prin stabilirea locului unde a fost filmată o imagine. Dar geolocalizarea nu este un instrument la îndemâna oricui dintr-un singur motiv – necesită mult timp, ori cei mai mulți oameni dau scroll pe social media între două întâlniri, în metrou sau la un semafor.

Cinismul poate fi util

În vremuri dificile, cum ar fi un război la ușa noastră, cantitatea de informații poate fi copleșitoare – mai ales dacă este sub formă de imagini. Este absolut normal ca cineva să simtă o sumedenie de sentimente: furie, frică, orice altceva; atunci când vede bombardamente căzând din cer sau oameni care fug pentru a-și salva viața. Cu toate acestea, cu cât cedăm mai mult în fața sentimentelor noastre, cu atât mai mult reacționăm pe baza sentimentelor, nu a judecății.

Dacă ne simțim amenințați de război, poate că ne vom repezi la bancomate pentru a retrage toți banii disponibili, provocând un dezechilibru în economie. Chiar dacă nu facem ceva major, putem fi tentați să apăsăm butonul „share”, trăgând alte persoane într-o bulă de informații neverificate, dar foarte emoționale.

Din acest motiv, propun o abordare diferită. Instrumentul pe care fiecare îl are la îndemână este propria judecată. Pe baza a ceea ce ne face să simțim aceste informații și a indiciilor pe care cineva le poate găsi în imagine, fiecare poate trage o concluzie. De exemplu, un post de televiziune a prezentat un fragment dintr-un joc video ca fiind din timpul conflictului ruso-ucrainean. În studio, filmarea a fost catalogată ca fiind reală, ajungându-se la concluzia că aeronava probabil a fost doborâtă (cu toate că acest lucru nu se înțelegea din fragmentul redat pe post). Unul dintre detaliile care ar fi putut să indice că imaginea este suspectă ar fi fost mișcarea rapidă, dar netremurată, a camerei.

Un alt exemplu de imagine care ar trebui să ridice suspiciuni este aceea în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski pare că se află pe front, cu o vestă antiglonț militară pe el. Postările de pe social media lăsau să se înțeleagă că acesta i-a însoțit pe militarii din prima linie, după ce Rusia a invadat Ucraina.Deși imaginile sunt reale, ele au fost scoase din context: Zelenski a vizitat soldații ucraineni aflați în zonele Donbas și Lugansk în trecut, înainte ca Rusia să escaladeze situația și să pornească o invazie totală. 

Motivele pentru care există atât de multe dezinformări cu privire la invazie sunt numeroase: unele postări sunt făcute pentru a câștiga share-uri și like-uri, altele sunt făcute pentru a semăna confuzie și neîncredere. Oricum ar fi, chiar dacă informațiile prezentate pe rețelele de socializare nu au un impact direct, toată lumea ar trebui să fie mai pregătită să își selecteze propriile informații folosind cel mai ieftin instrument disponibil: propria minte.