
UE a ajuns la un acord privind legislația mass-media, dar spionarea jurnaliștilor rămâne o problemă
Legiuitorii europeni au reușit să sară un obstacol în ceea ce privește noua lege a presei, care este menită să protejeze mai bine integritatea libertăților presei și interesele publicului. Europarlamentarii au ajuns la un acord după o lungă perioadă de dezbateri, dar spionarea jurnaliștilor – ceea ce a îngrijorat cel mai mult industria – nu a fost complet exclusă.
Mai exact, noua lege stabilește mecanisme pentru ca mass-media să ofere transparență în ceea ce privește proprietatea și finanțarea și va obliga guvernele naționale să instituie un sistem de supraveghere care să garanteze libertatea editorială, inclusiv pentru instituțiile publice, informează Politico.
În plus, un nou organism european va fi creat pentru a supraveghea toate aceste schimbări.
Cu toate acestea, punctul fierbinte al noii legi este modul în care guvernele sunt limitate în ceea ce privește utilizarea programelor de spionaj și a altor metode de supraveghere, precum și accesul la sursele jurnalilștilor. În timp ce Comisia Europeană a dorit ca infracțiuni precum terorismul și traficul de persoane să fie exceptate de la această regulă, alte țări au făcut presiuni pentru măsuri mai dure în numele securității lor naționale.
Acest lucru a fost subliniat chiar de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul unei întâlniri private cu liderii UE, după ce s-a ajuns la un compromis, au relatat agențiile de presă europene.
Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Parlamentului European a declarat că raportul nu a fost „o reflectare exactă sau o interpretare corectă a ceea ce a spus președintele Parlamentului European”.
„Ceea ce a spus președintele Metsola a fost că jurnaliștii trebuie să fie protejați împotriva spionajului; și că, deși există utilizări legitime pentru ca forțele de ordine să folosească o astfel de tehnologie, trebuie puse în aplicare măsuri de protecție pentru a se asigura că aceasta nu este folosită împotriva jurnaliștilor”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Compromisul? Un limbaj nou, mai vag, care spune că articolul ar trebui să „respecte” responsabilitățile țărilor, așa cum sunt prevăzute în tratate.
Ironia este că această propunere privind libertatea presei a venit ca urmare a faptului că un număr mare de jurnaliști din UE au fost ținta Pegasus, un spyware dezvoltat de grupul israelian NSO. În unele dintre cazuri, se părea că guvernele lor erau cele care îi spionau, punând în pericol atât jurnaliștii, cât și sursele lor, dar și limitând libertatea presei.
Articole asemănătoare
Fondatorul WikiLeaks, scos afară din Ambasada Ecuadorului și apoi arestat
Meta ia în considerare interzicerea reclamelor politice în Uniunea Europeană
Epidemiologul Octavian Jurma, despre jurnalista Digi24 Carla Tănasie: „Este mai curajoasă decât Președintele României”
GCS atrage atenția asupra unei tentative de manipulare: Un mesaj fals, atribuit lui Arafat, circulă pe internet
Efectele investigației ”Clanul Marelui Alb” a Recorder: două demisii și un posibil dosar la DNA