Tăcere forțată: cum folosește Iranul blackout-ul digital pentru a controla presa, pe fondul protestelor

Regimul de la Teheran a impuso oprire aproape totală a accesului la internet și la linii de comunicații telefonice, blocând atât comunicarea internă, cât și posibilitatea jurnaliștilor de a transmite știri în exterior, pe fondul protestelor naționale care au zguduit țara.

În acest vid informațional, jurnaliștii din Iran se află într-o situație deosebit de vulnerabilă. Organizația internațională Reporters without Borders (RSF) condamnă ferm tăierea accesului la internet și restricționarea apelurilor telefonice, considerând că acestea reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la informare, un drept fundamental într-o societate democratică și cu atât mai necesar în perioade de tensiuni interne.

Organizația semnalează faptul că accesul la informații independente era deja sever restricționat înainte de această măsură drastică.

În ultimii ani, jurnaliștii și mijloacele de informare din Iran au fost supuși unui val de arestări, procese judiciare și presiuni din partea autorităților, care acuză lucrătorii media că ar răspândi „informații false” sau ar amenința securitatea statului. Așa cum am văzut și în alte țări, precum Rusia, astfel de acuzații sunt frecvent folosite pentru a justifica presiuni asupra libertății presei și a instituțiilor independente.

Contextul represiunii media din Iran nu este unul izolat în timp. De ani de zile, autoritățile folosesc instrumente juridice și administrative pentru a închide site-uri de știri independente, pentru a bloca canale de comunicare pe platforme sociale sau pentru a forța jurnaliști să șteargă conținut critic împotriva guvernului. În 2024 și 2025, numeroase canale de știri și pagini de social media controlate de jurnaliști au fost închise, iar echipamentele acestora au fost confiscate fără notificări legale, potrivit unor rapoarte independente asupra libertății media din țară.

De asemenea, organizații pentru drepturile presei raportează că aproximativ 95 de jurnaliști și redacții iraniene au fost ținta unor acțiuni judiciare sau de securitate în prima jumătate a lui 2025, iar confiscările, intimidările și limitările de libertate continuă să se intensifice.

În ciuda acestor presiuni, un număr important de jurnaliști iranieni, inclusiv multe femei, continuă să relateze, uneori chiar din exil, despre evoluțiile sociale și politice din țară. Restricțiile severe însă afectează nu doar munca lor, ci și capacitatea cetățenilor de a primi informații verificate și de a lua decizii informate într-un moment de criză internă și tensiuni regionale.

RSF avertizează că acest blocaj informațional orchestrat de autorități nu are precedent la o asemenea scară și solicită comunității internaționale să facă presiuni asupra autorităților de la Teheran pentru a restabili accesul la informație și a proteja jurnaliștii aflați pe teren.