Scandalul imnului Ținutului Secuiesc i-a prins pe hocheiștii României între sport și politică

Naționala României de hochei pe gheață a pierdut toate meciurile pe care le-a jucat la Campionatul Mondial (CM) din Slovenia. Dar nu pentru jocul ei a ajuns cunoscută, ci pentru imnul pe care l-a intonat după ce jocul s-a încheiat.

După toate cele 4 partide disputate în Slovenia, naționala română de hochei pe gheață a ieșit pe ultimul loc, fără să obțină niciun punct. Astfel a retrogradat din grupa a 2-a a CM, în cea de-a 3-a. Dar ce s-a întâmplat după ultimul meci pierdut, cel cu Ungaria, a adus hocheiul în atenția tuturor, transformându-l într-un subiect
național.

Aproape toți hocheiștii naționalei noastre au intonat imnul Ținutului Secuiesc alături de echipa și galeria maghiarilor. Este important de spus că majoritatea jucătorilor din echipa României sunt etnici maghiari. Mai mult, în tribuna Ungariei, a fost văzut fostul președințe al Federației Române de Hochei pe Gheață (FRHG) și actualul ministru român al Mediului, Tanczos Barna, relatează Digi Sport.

Situația s-a inflamat și mai tare după ce președintele FRHG, Alexandru Hălăucă, a anunțat o zi mai târziu convocarea Biroului Federal pentru cercetarea evenimentului și posibila sancționare a jucătorilor în baza unor prevederi din regulament „privind tricolorul și însemnele României”, conform Ziare.com.

Un alt oficial al Federației, secretarul general Alexandru Nistor, chiar a acuzat jucătorii de etnie maghiară din lotul României că au „trădat România”: „nu au vrut practic să joace, patinau în gol, dădeau cu crosa pe lângă adversari. Puteam să intrăm în prima grupă, dar ei s-au întors împotriva țării pe care o reprezintă. Au făcut figurație, să fim serioși. Nu au jucat cu inima pentru România, ci pentru Ungaria!”, a relatat Prosport.

Și uite așa hocheiul a ajuns să fie un subiect de declarații prin care politicienii să condamne separatismul etnic și să deplângă lipsa unității naționale.

Unul dintre primii care s-a sesizat a fost George Simion, președintele AUR: „Imnul Ungariei s-a intonat, imnul României nu s-a intonat. S-a intonat, în schimb, un imn alunui ținut inventat (…) Am o problemă mare, personală (…) Problema mea personală e legată de absența domnilor deputați din sală, pentru că avem mulți miniștri care sunt deputați (ministrul Sportului, Eduard Novak și ministrul Mediului, Tanczos Barna – n. red.), care încurajează separatismul”, a spus acesta de la pupitrul Camerei Deputaților, conform știrile Pro TV.

Până și PSD și PNL au lăsat deoparte solidaritatea cu partenerii de guvernare și au criticat la fel de dur evenimentul și, în subsidiar, UDMR-ul.

„Este un afront și o lipsă nerușinată de respect față de România și față de tricolor” și „Cine nu respectă România nu are ce căuta în roșu, galben și albastru! Pentru noi aceste culori înseamnă totul!” a scris pe Facebook vicepremierul PSD, Sorin Grindeanu.

„România a fost umilită și de jucătorii care au cântat imnul Ținutului Secuiesc și de ministrul Tanczos Barna, care s-a pus la peluza galeriei Ungariei, și a girat acest comportament nedemn. […] Simbolurile țării sunt sfinte pentru orice român de orice etnie. Cine nu respectă simbolurile țării, nu poate face parte din Guvernul României!”, a reacționat și unul dintre vicepreședinții PNL, Adrian Cozma, tot printr-o
postare pe Facebook.

UDMR-ul a răspuns prin mai multe voci. În primul rând, prin cea a ministrului Mediului, Tanczos Barna, care a recunoscut că a urmărit meciul din tribuna fanilor maghiari, dar a precizat că „inclusiv suporterii români au stat în această parte a patinoarului. La un moment dat, la câțiva metri de mine stătea o familie, ai cărei membri erau îmbrăcați în tricoul echipei naționale”, conform Știrile Pro TV.

Apoi, prin cea a ministrului Sportului, Eduard Novak, care a spus că hocheiștiioricum nu ar fi putut cânta  imnul României, fiindcă „regulamentul scrie foarte clar, la asemenea campionate se cântă imnul statului a cărui echipă a câștigat un meci și nu este ca la fotbal unde, la începutul meciului, se ascultă imnul fiecărui stat”. El a mai zis și că intonarea imnului Ținutului Secuiesc „nu este împotriva României sau a comunității majoritare, ci reprezintă o valoare locală a acelor sportivi, a minorității maghiare din care ei fac parte”, conform GSP.

Dar spre deosebire de cei doi de dinainte, care s-au concentrat pe faptele care au avut loc și pe implicațiile acestora, liderul Grupului UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, a deschis o discuție interesantă și necesară despre adevărata importanță a acestui eveniment, care a transformat hocheiul dintr-un sport într-un scandal politic.

„Îmi este de neconceput ca astăzi, când în vecinătate este un război și România este în plină criza economică, liderii țării sunt preocupați dacă la un meci de hochei s-a cântat un cântec al unei minorități naționale”, a declarat Csoma Botond, potrivit Digi24.

Așa că, despre ce este vorba de fapt în cazul acesta? Despre sport sau despre politicieni care încearcă să obțină capital electoral prin transformarea oricărui subiect într-unul politic?

Ei bine, dacă ar fi fost despre sport, ar fi trebuit să se vorbească despre performanțele sportive. Însă naționala noastră de hochei pe gheață, în afara calificării la CM, nu a avut nicio performanță sportivă.

Și chiar dacă și despre fotbalul românesc se poate spune același lucru, că nu mai livrează reușite însemnate de ani de zile și tot se vorbește într-una despre el, trebuie să ținem cont de statutul complet diferit pe care fotbalul îl are față de celelalte sporturi în mass-media generalistă.

Fotbalul este, până la urmă, sportul-rege în România, titulatură ce îi este menținută de numărul imens de fani pe care continuă să-l aibă. Ceea ce obligă celelalte sporturi să impresioneze prin recorduri doborâte și premii câștigate pentru a se apropia câtuși de puțin de o astfel de vizibilitate.

S-ar putea spune că unul care a reușit s-o facă a fost tenisul, după ce Simona Halep a ajuns nr.1 în clasamentul WTA. Sau handbalul, după ce Cristina Neagu a câștigat de 4 ori titlul de cea mai bună jucătoare a lumii și CSM București a devenit campioana Europei.

În aceste cazuri însă, a fost vorba strict despre sport și despre ce s-a întâmplat în timpul meciurilor, nu în afara lor.

Același lucru nu poate fi spus despre hochei. Nu realizările de pe teren, ci întâmplările din afara lui l-au făcut cunoscut, situându-l în mijlocului unui conflict politic.

Și într-un astfel de conflict, e greu de crezut că se va putea ajunge la un consens. Însă, dacă oricum cele două părți nu pot să fie de acord referitor la ce s-a întâmplat și la ce ar trebui să se facă, măcăr să se pună de acord în privința subiectului despre care discută. Până urmă, acesta este sportul? Sau politica?