Rusia ar putea adopta o lege împotriva ”fake news” – însă pare mai mult o tentativă de cenzurare

Parlamentul rus discută în aceste zile o inițiativă la care, la prima vedere, nu te-ai aștepta: o lege împotriva știrilor false. Deși pare ironic ca fix una dintre țările considerate responsabile pentru campanii de dezinformare din Europa să dea fix o astfel de lege, aceasta este, în realitate, o tentativă de cenzură.

Insultarea oficialilor statului, a însemnelor și distribuirea de informații neadevărate despre aceștia ar putea fi sancționată contravențional sau chiar prin încarcerare. Amenzile pot fi de mici dimensiuni (echivalentul a 45-75 de dolari) pentru persoanele fizice, în timp ce entitățile private pot ajunge să plătească chiar și 15.000 de dolari.

În viziunea parlamentarilor care au depus proiectul de lege, fake news sunt acele știri care „amenință viața cuiva și / sau sănătatea sau proprietatea sau amenință sau pune în pericol tulburarea sau pericolul publicului în masă sau amenință să interfereze sau să perturbe infrastructura vitală, transportul sau serviciile sociale, organizațiile de credite sau instalațiile energetice, industriale sau de comunicații”.

Nici furnizorii de internet nu scapă: aceștia vor fi obligați, în cazul în care trece legea, să blocheze accesul la conținutul ”care ofensează demnitatea umană și moralitatea publică”.

Criticii spun că afectate puternic ar putea fi acele publicații care încearcă să combată informațiile venite de la Kremlin, care fac de multe ori parte din campanii de dezinformare.

Cu toate astea, o nouă lege pentru cenzurarea internetului nu este o surpriză – încă din 2012, Rusia a făcut o listă centralizată a URL-urilor, domeniilor și adreselor IP care contravin legii. Inițial, rolul acesteia a fost de a urmări cu ușurință site-urile care instigau la violență, consum de droguri sau pornografie infantilă, însă Freedom House susține că s-a abuzat de multe ori de sistem.

Potrivit datelor publicate de Societatea Rusă pentru Utilizatorii de Internet (înființată de membrii Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului), cazurile de cenzură au crescut cu 1,5 ori în perioada 2013-2014. Incidentele documentate nu includ numai cazuri de blocare a Internetului, ci și utilizarea forței pentru a închide utilizatorii de Internet, cum ar fi bătăi asupra bloggerilor sau raiduri ale poliției.