Rocada Georgescu-Simion pentru prezidențiale, în atenția presei internaționale

A fost doar o chestiune de timp până când atenția presei internaționale a fost captată de jocul de bambilici pe care Călin Georgescu l-a făcut cu George Simion (AUR) și Anaaria Gavrilă (POT), cele două persoane care au primit binecuvântarea de a „moșteni” poziția lui Georgescu de „candidat al suveraniștilor”. După ce Gavrilă și-a anunțat (cu reticență) retragerea din cursă în favoarea lui George Simion, nu înainte de a cere sfatul lui Georgescu, agențiile de presă occidentale au relatat din nou despre drama politică din România.

Reuters, de exemplu, și-a păstrat tonul de agenție de presă, notând că „George Simion, liderul celui de-al doilea partid ca mărime din România, a devenit candidatul dreptei dure (…) după ce un aliat s-a retras miercuri din cursă, sporindu-i șansele de a ajunge în turul doi”. Cu toate acestea, articolul subliniază de asemenea că Georgescu nu a susținut încă pe nimeni.

Dacă liderul AUR reușește să influențeze electoratul candidatului pro-rus, victoria sa „ar putea determina dacă o altă țară din Europa Centrală se apropie de Moscova, alături de Ungaria și Slovacia”.

„Simion, în vârstă de 38 de ani, și-a văzut partidul vechi de șase ani transformându-se dintr-un grup anti-vaccinare marginal în timpul pandemiei COVID-19 în principala forță de opoziție din România, apelând la diaspora clasei muncitoare, la tinerii votanți și bazându-se pe furia populară față de politicienii tradiționali”, mai notează Reuters.

Fact check: Interferența UE în interzicerea candidaturii lui Georgescu

Euronews, pe de altă parte, verifică afirmația potrivit căreia Uniunea Europeană a interzis candidatura lui Călin Georgescu. Teoria a fost răspândită prin postări pe TikTok. Într-un astfel de videoclip, un activist politic german de extremă dreapta a pus interdicția pe seama „UE-dictatocrație”.

În plus, articolul subliniază faptul că mai multe conturi „pretind că arată români care protestează împotriva presupusei corupții din UE” – dar supralicitează numărul de participanți la astfel de manifestări.

Una dintre aceste postări arăta imagini de la proteste anticorupție din Serbia, nu din România.

Concluzia The Guardian

Un alt articol postat joi dimineață de The Guardian analizează ruptura care s-a adâncit între public și stat după interzicerea lui Georgescu, chiar și în rândul românilor care nu intenționau să voteze pentru el.

Materialul cuprinde mai multe interviuri luate în Drăgănești, la o oră de mers cu mașina la nord de București, precum și în Capitală. În Drăgănești, „aproape 600 de persoane de aici (37,2% din electorat) au votat pentru Călin Georgescu”.

„[Marcel Ciolacu] a declarat că speră ca hotărârea să „readucă liniștea socială în România”. El a adăugat că decizia judecătorilor a închis «un episod extrem de tensionat și periculos» în țară, care ar putea reveni acum la «un climat social normal» și la «o dezbatere publică civilizată».

Ascultându-i pe alegătorii din Drăgănești, asta pare un pic cam optimist. Din punct de vedere juridic, deciziile de a anula votul și de a-l urmări pe Georgescu pot fi solide. Din punct de vedere politic – într-o societate care se simte atât de sătulă și de dezamăgită de clasa sa politică precum cea din România – acestea ar putea fi explozive”, se mai arată în articol.

The Guardian continuă prin a sublinia, prin mai multe surse, că România are un drum lung până la transparență, iar gestionarea cazului Georgescu nu face decât să adâncească neîncrederea unei părți a publicului în instituțiile naționale.