Propagandă rusă încearcă să discrediteze investigațiile Bellingcat prin articole fără logică

Bellingcat a devenit rapid un fenomen în rândul presei online internaționale, după ce a reușit ceva ce comunitatea internațională nu se grăbea să rezolve: a scos la iveală cauza prăbușirii avionului MH17, Amsterdam – Kuala Lumpur, în care și-au pierdut viața 83 de pasageri și 15 membri ai echipajului.

Însă atunci când arăți cu degetul regimul de la Kremlin nu doar o dată, Rusia răspunde și ea așa cum știe. Întâi vin amenințările, care nu necesită mult efort, apoi vine discreditarea.

De ce e Rusia supărată

După cum spuneam, Bellingcat a făcut lumină în multe cazuri de importanță internațională. Una dintre investigații a dovedit că doborârea zborului MH17 și mușamalizarea a fost orchestrată de fapt de forțele ruse; din 2011 și până în prezent, site-ul britanic a arătat și abuzurile statului sirian asupra propriilor cetățeni, inclusiv folosirea armelor chimice (am explicat AICI de ce sancționarea Siriei pentru folosirea armelor chimice dăunează Rusiei). Apoi a urmat tentativa de otrăvire cu novichok a fostului agent dublu Serghei Skripal, în urma căreia Bellingcat a demontat narativul oficial al Rusiei.

Însă picătura care poate a umplut paharul a fost Aleksei Navalnîi. La aproape șase luni de la otrăvirea politicianului de opoziție, Bellingcat a publicat o investigație despre modul în care unitatea Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) îl urmărea pe Navalnîi din momentul în care și-a anunțat planurile în 2017 de a candida la alegerile prezidențiale. Mai mult decât atât, jurnaliștii ar fi descoperit că FSB ar fi avut agenți în apropierea locației în care politicianul se afla atunci când a fost otrăvit.

Articolul a explicat inclusiv modul de operare al acelorași agenți sub acoperire atunci când Navalnîi și soția sa, Yulia, se aflau în Kaliningrad iar aceasta s-a îmbolnăvit brusc de simptome similare cu cele ale soțului său. De asemenea, au sugerat modele similare în acțiunile aceluiași agenți sub acoperire în timpul unei vizite anterioare a lui Navalny și a soției sale la Kaliningrad, când aceasta s-a îmbolnăvit de simptome similare cu cele ale otrăvirii sale ulterioare. Aprecierea lui Navalny este că în Kaliningrad agenții au încercat să-l otrăvească, dar soția sa a primit Novichok din greșeală.

Ce spune propaganda rusă

Acum că am conturat o imagine asupra motivelor pentru care Rusia ar avea un dinte împotriva site-ului britanic de investigații, putem trece la tentativa (aproape amuzantă) a organelor de propagandă finanțate de Kremlin să discrediteze Bellingcat.

Sputnik România a preluat și tradus (defectuos, dacă pot spune) textul „Fabrica de fake-uri și adevărații ei stăpâni”. Un titlu bun, trebuie să recunosc, dar vag. Mai vag e și conținutul articolului, care din start conține două erori majore: lipsa de interes a celui care a băgat materialul pe Google Translate, fără să verifice dacă AI-ul Google știe să facă acordurile din rusă-n română; și inadvertențele.

Probabil că Sputnik nu-i mai plătește destul pe propagandiștii de birou să verifice textele pe care le traduc automat cu ajutorul unui serviciu gratuit – și din America! -, altfel nu pot să-mi explic cum s-au strecurat exprimări precum „Seely provine dintre familie nobilă” în această extraordinară analiză care îți spune de fapt… nimic.

Desigur, dacă exemplul de mai sus nu vi s-a părut relevant, vreasu să vă spun că „cel mai interesantă este” partea în care autoarea începe și face istoria unui anumit individ, Bob Seely, probabil-spion-rudă-cu-Cumberbatch-parlamentar, dar care de fapt ar fi un blogger, Brown Mozes, care a vorbit și despre furtul de date în care ar fi fost implicat News Corp. al lui Rupert Murdoch, și de Siria.

Sau ceva de genul.

Apoi articolul susține că identitatea lui Brown Mozes ar fi Eliot Higgins, despre care „nu se cunosc sursele lui de venit, din momentul ce zile întregi petrecea în YouTube (sic!). Cine îi achita ratele la ipotecă și îl asigura cu toate necesare? Nu cumva soția, care e angajată a poștei? Totodată, cum un student care nu a reușit să absolve facultatea, concediat de peste tot, care nu cunoaște limbi străine, nu a slujit în armată și, potrivit mărturiilor lui, «se pricepe la arme precum orice jucător  X-Box», se transformă la un moment dat într-un analist militar profesionist?”. 

Mai sunt multe de spus, dar ce vreau eu să subliniez e că în romanele cu ”șpioni” și bloguri anti-ruse, Sputnik nu face nicio dezvăluire susținută, întrucât oricine e interesat să afle cine deține Bellingcat poate să afle că e Elliot Higgins aka Brown Mozes.

Și Kremlinul e confuz

După ce am citit și întors pe toate părțile articolul, pot să spun că și Sputnik e la fel de confuz. Desigur, lăsând la o parte lenea de a corecta un text pe care doar l-a băgat în Google Translate, ar mai fi și inadvertențele în ceea ce privește Bellingcat.

De exemplu: în articolul de pe Sputnik, Viktoria Nikiforova (autoarea inițială) afirmă că Bellingcat ar fi de fapt în cârdășie cu serviciile secrete britanice, însă un articol publicat pe NPR susține că oficiali ruși au susținut în trecut că Bellingcat este finanțat de SUA pentru a ajuta NATO.

„Bellingcat a luptat frecvent cu oficiali militari și diplomatici ruși, care au susținut fără probe că Bellingcat fabrică dovezi și este un front pentru serviciile de informații străine.

Ambasada Rusiei în Olanda a scris joi pe contul său verificat de Twitter: „Î: Cât timp are nevoie un cuplu de oameni la mii de kilometri distanță pentru a dezvălui «adevărata identitate» a unui «ofițer de informații»? R: Mai puțin de o lună, cu condiția să folosească Google #TheTruthIsOutThere”, se arată într-un articol publicat the The Guardian.

Însă ironia face ca Rusia să folosească aceeași tactică pe care o deplânge la Bellingcat. Fără să poată dovedi vreo legătură între site-ul de investigații și vreo organizație de intelligence, acuză jurnaliștii și speră că nu va trebui să dea explicații suplimentare cu privire la posibila sa implicare în cazuri de otrăvire, asasinate și intimidare.

3 Comentarii

  1. „prin articole fără logică”

    Da, si care ar fi problema?!
    Nu uitati CUI se adreseaza propaganda mujica: pedeseristii nu le au cu logica, motto-ul adeptilor Ilici est celebrul „noi nu gandim!”

    De cand trebuie sa fei logice „argumentele” aduse de Imperiul Raului?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *