O scurtă istorie a hashtagului: de la etichetarea conținutului, la activism online

Ne lovim de hashtag pe orice platformă online folosim. Deși conceptul a fost promovat de Twitter, simbolul # însoțit de un cuvânt sau o sintagmă s-a răspândit și pe Facebook, Instagram, Tumblr și așa mai departe. Atribuția acestuia este simplă: etichetează tipul de conținut, însă cu timpul a devenit un mod de a împărtăși o idee. Hashtagul a devenit atât de folosit încât Oxford English Dictionary a adăugat cuvântul în iunie 2014.

Activismul în mediul online s-a schimbat în iulie 2013, când a fost folosit pentru prima oară ceea ce va urma să devină cea mai mare mișcare socială pornită de la un hashtag. Este vorba de BlackLivesMatter, ce a luat naștere după ce George Zimmerman a fost achitat pentru uciderea lui Trayvon Martin. De trei cuvinte, un # și un țel comun a fost nevoie ca totul să se mute de pe internet, în stradă. A existat o stagnare a mișcării până în 2014, când alți doi afro-americani au fost uciși de forțe de ordine, apoi s-a pornit un val de proteste pentru fiecare om de culoare omorât pe teritoriul SUA de către polițiști.

Dacă #BlackLivesMatter a rămas la nivelul Statelor Unite ale Americii, atunci #MeToo s-a transformat într-un fenomen global încă din octombrie 2017, când actrița Alyssa Milano a început să încurajeze femeile, prin intermediul platformei Twitter, să își împărtășească poveștile despre abuzul sexual și hărțuirea de acest fel. Hashtagul a fost folosit de 200.000 de ori până la sfârșitul zilei în care a fost postat mesajul inițial, și de mai mult de 500.000 de ori pe 16 octombrie. Pe Facebook, MeToo a fost folosit de mai mult de 4,7 milioane de persoane în 12 milioane de postări în primele 24 de ore.

Efectul este vizibil: în perioada în care a apărut această inițiativă, tot mai multe acuzații la adresa lui Harvey Weinstein au fost formulate, producând așa-numitul ”efect Winstein” – au ieșit la iveală multe povești cutremurătoare, cu bărbați influenți în rolul abuzatorului. În mai 2018, regizorul filmului Pulp Fiction a fost arestat pentru viol, apoi eliberat pe cauțiune. Ulterior, și actorul Kevin Spacey a simțit pe pielea sa repercursiunile acuzațiilor de hărțuire sexuală: Netflix a încheiat un serial ce îl avea pe Spacey în rolul principal, a întrerupt finanțarea filmului său iar toate scenele sale din ”All the money in the world” au fost înlocuite.

Fenomenul n-a fost ignorat nici în România: multe vedete și-au împărtășit și ele pe rețelele de socializare poveștile, unele delicate, altele în care s-au putut regăsi mii de alte femei. Este cazul și scriitoarei Ana Barton: ”Într-o zi, când eram noi în faţa mitropoliei, pe trotuar, lângă tufişurile alea mari, Ancăi i s-a desfăcut o curea de la sanda. S-a aplecat să şi-o închidă, iar eu m-am uitat în tufişul de lângă noi pentru că se mişca ceva acolo. Un bărbat se masturba şi-mi făcea semne să vin spre el. Nu mai văzusem niciodată dinaintea unui bărbat, îl văzusem doar pe frate-meu şi aşa înţelesesem că fetele sunt diferite de băieţi. Bărbatul ăla însă era monstruos de mare, iar gesturile lui de chemare m-au îngheţat. Anca şi-a închis cureaua însă, s-a ridicat şi-am pornit spre şcoală. Nu i-am spus nimic şi n-am spus niciodată nici altcuiva. În ziua aia, la şcoală, n-am văzut şi n-am auzit nimic. O frică îngrozitoare mă făcuse dintr-odată rigidă, oarbă și surdă. Doar inima, care-mi bătea foarte tare, mă făcea să cred că mai sunt vie. Cu inima aia-n gât am trăit luni în şir”.

Mișcarea a ajuns atât de importantă pentru oameni încăt revista Time a desemnat #MeToo omul anului 2017.

Dincolo de activismul online, hashtagul a dus și la crearea unui nou gen de rap: Kanye West a dezvoltat în ultimii ani un stil de muzică ce folosește ”o metaforă, o pauză și o poantă dintr-un cuvânt”.