”Momentul Ceaușescu” al lui Lukashenko. Ce scrie presa internațională despre cel mai recent discurs al liderului de la Minsk
După zile întregi de proteste, Aleksandr Lukashenko pare că se clatină pentru prima oară, după 26 de ani în fruntea Belarusului. Luni, într-o încercare eșuată de a se arăta prea puțin mișcat de manifestațiile din stradă, Lukashenko a vorbit la o fabrică din Minsk.
În mijlocul discursului, mai mulți muncitori i-au strigat să plece de pe scenă. Într-o ieșire descrisă de presa internațională ca fiind asemănătoare ”momentului Ceaușescu”, ”ultimul dictator al Europei” a insistat că nu va permite repetarea alegerilor prezidențiale din 9 august, cu toate că rezultatele votului au fost denunțate pe scară largă ca fiind frauduloase.
„Atâta timp cât nu mă omorâți, alegerile noi nu se vor întâmpla”, le-a spus muncitorilor.
Înainte de a ieși de pe scenă în pași apăsați, un Lukashenko livid afirmă: „Vă mulțumesc, am spus tot! Acum puteți să strigați «pleacă de aici»”.
„Scene care amintesc de revolta populară care a izbucnit de nicăieri pentru a-l răsturna dictatorul aparent invincibil al României, Nicolae Ceaușescu”
Pentru mulți est-europeni, evenimentele din Belarus amintesc de căderea regimurilor comuniste din Bulgaria și România, la sfârșitul anilor ’80. Ultimele zile ale lui Nicolae Ceaușescu au fost comparate de către mai multe publicații de renume cu protestele împotriva lui Lukashenko.
NYTimesc scrie, într-un articol publicat luni: „Până când a revendicat o victorie răsunătoare pe 9 august, în cadrul unor alegeri afectate de fraudă, puțini lideri păreau mai puternici și mai siguri decât domnul Lukashenko, un fost director de fermă de stat care a condus Belarus timp de 26 de ani, susținut de o expansiv, brutal și de neclintit aparat de securitate.
Acum, în scene care amintesc de revolta populară care a izbucnit de nicăieri pentru a-l răsturna dictatorul aparent invincibil al României Nicolae Ceaușescu în 1989, capitala Minsk din Belarus, cunoscută de multă vreme pentru calmul și ordinea ei, a vărsat zeci de ani de frică și și-a ridicat vocea cu o cerere simplă, insistentă: dictatorul trebuie să plece”.
Blogul politic american Daily Kos face o trecere în revistă a ultimelor zile înainte de moartea soților Ceaușescu, amintind de cererea dictatorului român ”ca partidul să organizeze un mare miting pro-guvernamental căruia i se va adresa de la un balcon din Capitală”, ca răspuns la protestele izbucnite la nivel național. Adunarea e un eșec. Agitația stârnită în rândurile celor adunați în piața CC al PCR îl neliniștește pe Ceaușescu, care curând avea să fugă de cei care credea că-l adorau.
”Ceaușescu a fost șeful statului în România timp de 22 de ani. Lukashenko din Belarus a fost președinte pentru 24. Luni a primit ceea ce ar putea fi momentul lui Ceaușescu”, mai afirmă Daily Kos.
The Australian, care citează The Times, scrie: ”Președintele Belarusului tocmai a avut momentul lui Nicolae Ceaușescu? Când dictatorul român a fost jignit în decembrie 1989, în timpul unui discurs la București, a părut confuz. În patru zile, regimul său se prăbușise și el și soția Elena erau morți. Alexander Lukashenko, care este comandantul șef al forțelor armate, a făcut aluzie la propria putere în timpul unui discurs la o uzină de tractor din Minsk, luni”.
Aproape trei decenii de la proclamarea independenței, situația din Belarus pare a fi o variantă modernă a fostului regim sovietic. Schimbarea a venit doar cu numele.
Ca și românii, în decembrie ’89, manifestanții de pe străzile din Minsk s-au săturat de cenzură, de represiunile brutale ale forțelor de ordine, de teamă, de corupție și de un nivel de trai minim, incomparabil cu cel al statelor mai dezvoltate și mai libere.
Fie că Lukashenko va avea o soartă similară cu Nicolae Ceaușescu sau va rămâne pentru încă ceva vreme la putere, Belarusul are nevoie de o schimbare. Însă, așa cum atrage atenția Jane Bradley într-un articol publicat pe The Scotsman, „mulți belaruși se tem că, chiar dacă dictatorul lor este dat jos de la putere, ar putea veni și momente întunecate, sub forma implicării rusești, unde Vladimir Putin ar putea profita de căderea lui Lukashenko ca o oportunitate de a anexa națiunea vulnerabilă”.
Cum putem vorbi despre democrație în situația în care alegerea oamenilor este monitorizată, corectată și suprimată? Ultimele fapte când Lukashenko mergea cu arma era nebun! Îmi amintește de regimul Kadhafi.