Jurnalismul, prin ochii jurnaliștilor. Cum s-a văzut Ziua Internațională a Libertății Presei în România

Au trecut 27 de ani de când Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a declarat data de 3 mai Ziua Internațională a Libertății Presei, pentru a comemora jurnaliștii uciși în timp ce-și făceau meseria și a sublinia importanța dreptului de liberă exprimare. În fiecare an, problemele cu care presa se confruntă sunt prezentate în cadrul festivităților din mai multe țări, printre care și conferințele ținute de UNESCO și alte organizații pentru drepturile jurnaliștilor.

În România, sărbătoarea a fost un prilej de analiză a industriei.

MESAJELE POLITICIENILOR

Ziua a început cu mesajul premierului, care i-a asigurat pe jurnaliști că dreptul de liberă exprimare este și va fi garantat de România. Mai mult decât atât, Ludovic Orban a afirmat că a ”cochetat” și el cu presa, la început de carieră.

”Apreciez şi înţeleg activitatea de jurnalist, eu însumi cochetând cu această profesie la început de carieră. Sunt un susţinător ferm al libertăţii de exprimare, al libertăţii presei, ca garanţie a oricărei democraţii funcţionale. Consider însă la fel de important dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi şi resping orice formă de răspândire de ştiri false în numele libertăţii de exprimare”, a afirmat șeful Guvernului, conform Digi24.ro.

Însă acțiunile Guvernului nu au rămas fără critici. Într-un editorial publicat pe EVZ, Călin Popescu-Tăriceanu afirmă că ajutorul de 200 de milioane de lei oferit mass-mediei de către Executiv, în schimbul unor campanii de informare, este o tentativă de a cumpăra presa. ”Ce ironie a sorții, să se întâmple tocmai astăzi când sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei!”, mai spune liderul ALDE.

Și primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a transmis un mesaj foștilor săi colegi de breaslă. Cu acest prilej, edilul a trecut în revistă și locurile unde a lucrat înainte de a intra în politică, printre care se numără TVR, Intact Media Group, Ziarul Financiar, BBC.

”Jurnalistica pare o meserie simpla. Dar e o indeletnicire care te mistuie in interior si te consuma. Un gand bun tuturor celor care nu isi uita motivul pentru care au intrat in presa. Mai demult sau mai recent. De Ziua mondiala a libertatii presei, la multi ani tuturor jurnalistilor!”, a scris Gabriela Firea, pe pagina sa de Facebook.

Viceprim-ministrul Raluca Turcan apreciază, pe pagina sa de Facebook, că jurnaliștii se confruntă cu o situație dificilă, pe fondul pandemiei de coronavirus: ”În timp de pandemie, expresia «informația înseamnă putere» a devenit «Informația înseamnă viață», iar rigoarea jurnalistică nu e doar o cerință, ci o responsabilitate imensă pe care presa o are în fața comunității”. Mai mult decât atât, vicepremierul apreciază că ”doar cu ajutorul presei libere putem combate știrile false, putem diminua panica populației și ascensiunea unor idei radicale”.

Mesajul nu a arătat la fel și în Timișoara, unde primarul liberal Nicolae Robu a urat ”la mulți ani” ”presei libere” și ”presei tonomat”, arată Pressalert.ro.

PRESA, PRIN OCHII PRESEI

De Ziua Mondială a Libertății Presei, Radio România Actualități a subliniat că situația jurnalismului din România nu este atât de fericită, întrucât am reusit să cădem o poziție în clasamentul realizar de organizația Reporteri fără Frontiere, în timp ce Bursa amintește de caracterul periculos pe care meseria de jurnalist o prezintă, în vreme de pandemie sau nu. Deși nu se găsesc, de cele mai multe ori, în lista de ”lucrători esențiali”, ca medicii, polițiștii și angajații din alimentație, reporterii au fost întotdeauna la fața locului atunci când a fost necesar, uneori chiar și cu riscul de a-și pierde viața.

”Nu e cazul să mai pomenim că pe timp de nepandemie această îndeletnicire este mereu în primele cinci cele mai periculoase meserii la nivel global, dar nu trebuie trecut cu vederea faptul că în ultimele două luni, 55 de jurnalişti au murit din cauza coronavirusului. Există şi o glumă, cu dublu tăiş, care circulă cu mare viteză pe reţelele de socializare: «Dacă nu aveam presă scrisă şi televiziune, habar nu aveam de Covid 19, am fi stat sănătoşi, ca proştii»”, se arată în analiza ”JURNALISM ŞI PANDEMIE – Noi, cei din linia «anonimă»”.

Libertatea.ro amintește că o celebră publicație de artă din Statele Unite ale Americii a apreciat eforturile jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor în investigațiile realizate după Colectiv, surprinse în cadrul lung metrajului cu același nume.

”«Corupția endemică și care cuprinde sistemul de sănătate» nu mai e, o arată criza COVID-19, doar o problemă a României sau a țărilor emergente. Dar, scrie Amy Taubin, «câtă vreme presa independentă spune adevărul puterii, nu e totul pierdut»”, arată Cătălin Tolontan, citând-o pe Amy Taubin, cronicar de film.

Centrul pentru Jurnalism Independent a invitat mai mulți jurnaliști cunoscuți să vorbească despre presa din România și importanța acesteia. Au dat curs invitației Adelin Petrișor de la TVR, Alex Nedea de la Recorder, Alice Iacobescu de la Radio Europa FM, Anca Spânu de la Viața Liberă, Andra Matzal de la Scena 9, Attila Biro de la RISE Project, Carla Tănasie de la Digi24 și Codruța Simina de la Press One, ale căror mesaje pot fi ascultate pe pagina de Facebook a CJI.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, Europa Liberă a publicat un interviu cu Paul Radu, fondator al Rise Project și OCCRP. Întrebat despre respectarea deontologiei profesionale în jurnalismul din România, jurnalistul a afirmat că nu există o linie clar stabilită între tipurile de materiale publicate, precum investigații și comentarii, însă nu este o situație regăsită exclusiv în România: ”Se întâmplă peste tot în lume fiindcă jurnaliștii nu își fac treaba corect din mai multe motive”.