Întrebările care rămân în urma scandalului de la Eurovision

În urma ediției din 2022 a Eurovision au rămas două lucruri: victoria răsunătoare a Ucrainei, care a primit aproape numărul maxim de voturi din partea publicului, și scandalul voturilor în care ar fi fost și România implicată.

Vestea că EBU a desclificat notele date de juriile a șase țări, printre care s-ar număra și România, a rămas în plan secund pe plan internațional, însă în țările vizate rămâne încă o știre de actualitate. Inclusiv TVR s-a sesizat și a deplâns modul în care Uniunea Europeană de Broadcasting a ales să gestioneze situația, însă reacțiile ambelor părți lasă semne de întrebare. Două, mai precis.

Ce s-a întâmplat de joi până sâmbătă?

Ce s-a întâmplat cu voturile de la Eurovision rămâne încă o necunoscută. La două zile de când s-a terminat Eurovision și EBU a aruncat vestea printr-un comunicat rezervat, niciun oficial din cadrul instituției europene nu a ieșit public să explice șirul evenimentelor sau să dea mai multe detalii despre acuzațiile formulate.

Oficial, EBU susține că a descoperit „anumite tipare de vot neconforme în rezultatele a şase ţări” după cea de-a doua repetiţie generală a celei de-a doua semifinale a Concursului Eurovision 2022, adică în cursul săptămânii trecute. Ceea ce înseamnă că li s-ar fi confirmat suspiciunile joi, când juriile naționale au dat note într-o sesiune specială înainte de show-ul de sâmbătă.

De ce a așteptat Uniunea Europeană de Broadcasting până după marea finală ca să anunțe că au existat iregularități în procesul de vot și de ce a ales să spună publicului că reprezentanții a trei dintre cele șase țări suspectate de fraudă au ”probleme tehnice”? – când aceștia nu au fost, de fapt, lăsați să intre în direct, probabil pentru că nu erau la curent cu voturile date de EBU.

Și dacă trei din cele șase țări nu au putut să își anunțe în direct notele, acestea fiind înlocuite și transmise de un oficial al Eurovision, atunci ce s-a întâmplat cu celelalte trei (Polonia, San Marino și Muntenegru)? Au fost acestea informate de schimbare și au avut timp să-și informeze reprezentanții?

TVR ar fi confirmat că nu știa despre schimbarea notelor, fiind informată abia sâmbătă noapte, „chiar în timpul anunţării rezultatelor votului juriilor naţionale pentru finala ESC (în jurul orei 01.00)”. Un lucru similar a afirmat și radiodifuzorul azerbaidjan, într-un comunicat citat de Escxtra: „Trebuie remarcat faptul că nu am fost informați despre această «ciudățenie» de joi (a votului din semifinală – n.r.) până la sfârșitul finalei de sâmbătă și nici nu au fost furnizate «dovezi» până acum”. 

Mai mult, ambele instituții confirmă că ”problemele tehnice” invocate de staff-ul Eurovision nu au fost reale. TVR a publicat momentul în care Eda Marcus, cea care ar fi trebuit să transmită în direct votul juriului român, a aflat că nu poate intra în direct.

Modalitatea de vot, neclară

O altă problemă este procesul de înlocuire a voturilor. Deși a prezicat că rezultatul înlocuitor este „calculat pe baza rezultatelor altor ţări cu un istoric de vot similar” dar și că procesul este „recunoscut de către monitorul independent al votului”, nu este foarte clar la ce țări se referă sau pe ce perioadă.

Însă un lucru este clar: voturile înlocuite ale Poloniei și României, dar și ale Georgiei și Azerbaijanului, au fost la fel – ceea ce ne indică că unul dintre criterii, dacă nu cel mai important, a fost cel georgrafic.

România și Polonia, în urma recalculării, au dat 12 puncte Ucrainei – deși România plănuia să ofere punctajul maxim Republicii Moldova -, în timp ce voturile Azerbaijanului și Georgiei au fost date Marii Britanii. Ulterior, Georgia a afirmat că juriul decisese ca punctajul maxim să fie oferit Ucrainei.

Publicația Escxtra susține că rezultatele agregate ale juriilor cu „modele de vot similare” sunt alese în baza țărilor care împart același bol de extragere. Cu alte cuvinte, pentru că România se aseamănă din punct de vedere al alegerilor trecute cu țări precum Moldova, Polonia, Latvia, Estonia și Letonia, voturile acestora sunt agregate pentru a veni cu un alt rezultat.

Scandalul s-ar fi putut termina ușor și mai repede dacă toate părțile implicate ar fi acționat în spiritul transparenței. În acest punct, a trage o concluzie cu privire la cine ce vină are este imposibil, însă un lucru este cert: această situație umbrește experiența Eurovision, precum și performanțele țărilor care au ajuns în marea finală.