Noutăți în inteligența artificială din medicină: algoritmi, senzori, roboți terapeutici

Medicina este unul dintre domeniile care au beneficiat printre primele de inovațiile în inteligență artificială (AI). Acum, sistemele informatice automatizate pot tria pacienții dintr-un spital după gravitatea afecțiunilor, pot sugera tratamente, pot face previzuni. Totul se bazează pe algoritmi, iar aceste sisteme au capacitatea de a învăța și a se adapta singure.

Cât de pregătiți sunt doctorii pentru AI?

La Duke University Hospital, a fost instalat un sistem experimental de machine learning, care dă alarma în cazul pacienților susceptibili de a dezvolta sepsis (septicemie = răspuns inflamator al organismului, rezultatul unei infecții bacteriene masive care ajunge în sânge), scrie Wired.com. Programul denumit Sepsis Watch se bazează pe un algoritm care conține 32 de milioane de puncte de intrare de date, de la foști pacienți.

Dar, când asistentele au transmis alertele către doctori, aceștia n-au fost siguri că diagnosticul era corect. Pe de altă parte, doctorii nu erau obișnuiți să primească recomandări de la asistente. Unii dintre ei au cerut explicații despre modul în care sistemul AI a ajuns la acel diagnostic, singurul răspuns ne-tehnic fiind: „E un algoritm!„. Echipa din spatele sistemului nu a prevăzut o funcție de explicație, pentru că, așa cum e cazul într-un sistem de machine learning, nu este posibil să identifici ce a declanșat o anumită decizie.

AI este numai pentru bogați?

Inteligența artificială promite să diagnosticheze boli pe baza observării unor imagini și scanări medicale. Dar datele culese din experimente arată că, de exemplu, în cazul diagnosticării bolilor de ochi, aceste noi instrumente digitale puternice promovează inegalitățile din sistemul sanitar, conform site-ului Wired.com.

O echipă de cercetători din Marea Britanie a analizat 94 de seturi de date, ce conțineau mai mult de 500 de mii de imagini, de la pacienți din America de Nord, Europa și China. Ei au constatat că algoritmii AI care trebuiau să detecteze boli de ochi funcționau mai puțin eficient în cazul grupurilor rasiale din țări sub-reprezentate. Aceasta din cauză că algoritmii se bazează pe date culese de la pacienți majoritari albi. De aceea, AI va funcționa mai prost în cazul pacienților din America Latină, Africa și Asia de Sud-Est.

Te simți rău? Vorbește cu un robot!

Dintr-un studiu realizat de Oracle, rezultă că 68% dintre oameni cred că roboții îi pot ajuta mai bine în cazul în care ar avea nevoie de sprijin terapeutic în cazul unor probleme de sănătate mintală, precum stresul și anxietatea. În 2020, 78% dintre respondenți consideră că au fost afectați la nivel mintal de pandemie. 75% dintre ei au spus că AI i-a ajutat la locul de muncă, prin oferirea de informații utile pentru a lucra (31%), automatizarea sarcinilor (27%) și reducerea stresului (27%).

Emily He consideră că încrederea în roboți vine din faptul că, spre deosebire de oameni, aceștia oferă senzația de evaluare obiectivă, fără judecăți pripite. Această constatare aruncă o umbră asupra relațiilor interpersonale la locul de muncă, unde șefii sunt văzuți de cele mai multe ori doar ca simpli superiori ierarhici, nu și ca parteneri de conversație.

Companiile ar trebui să ia în serios aceste constatări, pentru că un angajat stresat sau deprimat nu este un angajat fericit și productiv. Având în vedere numărul în creștere de oameni stresați la job, angajatorii ar trebui să ia în considerare investiția în servicii de specialitate, inclusiv în instrumente bazate pe AI.

Despre roboți, cu bune și cu rele

Cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology au dezvoltat un model de rețea neuronală care poate detecta depresia în fragmente de vorbire din texte înregistrate. În viitor, acest model va fi adăugat unor aplicații de mobil, care vor monitoriza vocea utilizatorului, pentru a detecta stresul. Va fi o funcționalitate utilă pentru oamenii care nu se pot deplasa la o clinică de sănătate mintală sau care au temeri față de terapeuți.

Un studiu realizat de Australian Centre for Robotic Vision și Queensland University a găsit că roboții sociali au un mare impact asupra oamenilor care suferă de depresie, abuz de droguri și alcool și tulburări alimentare.

„Frumusețea intervenției roboților sociali este că ar putea să elimine efectele negative ale terapiei față în față cu un specialist uman, cum ar fi judecata și stigma”, a declarat Dr. Nicole Robinson, co-autoare a studiului.

Specialiștii de la Universitatea Tehnică din München au studiat implicațiile etice ale terapeuților robotici și au constatat că oamenii pot fi mai ușor manipulați de roboți decât de oameni. Apoi există o lipsă a empatiei. Este calitate care poate fi imitată cu greu. În prezent, cel puțin, ea nu poate fi complet programată și automatizată.

AI poate ajuta în pandemie

Dincolo de toate aceste obstacole, inteligența artificială în medicină va evolua, spre beneficiul pacienților și al doctorilor. Sistemele automatizate, bazate pe algoritmi, sunt foarte utile mai ales în zonele defavorizate ale lumii. Aici, lipsa doctorilor face ca pacienți cu boli ușoare să nu aibă șanse de supraviețuire.

Pe de altă parte, AI poate fi de folos mai ales în această perioadă, prin aplicații simple. De exemplu, Universitatea Stanford a anunțat că dezvoltă un sistem de supraveghere digitală a igienei mâinilor în spitale. În primul rând, este vorba despre o rețea de senzori. Apoi un sistem computerizat care va detecta, măsura și evalua modul în care cei din spitale se spală pe mâini. Scopul este de a detecta automat dacă un angajat nu se spală pe mâini sau se spală greșit. Sistemul este în teste la complexul Intermountain Healthcare și la spitalul Lucile Packard Children din Stanford.

Foto: „BR41N.IO / g.tec medical engineering GmbH (AT)” de Ars Electronica are licența CC BY-NC-ND 2.0