Informațiile din surse deschise și inteligența artificială schimbă fața spionajului modern

Trebuia să se întâmple la un moment dat: utilizarea inteligenței artificiale și a informațiilor din surse deschise, cunoscute și ca OSINT, în spionaj. Au apus de mult vremurile în care agențiile de informații trebuiau să se bazeze pe surse umane și pe alte metode rudimentare pentru a colecta informații.

Acum, totul este la un click distanță.

O analiză realizată de The Economist arată că dezvoltarea sistemelor de machine learning oferă posibilitatea analizării unei cantități mari de date într-un timp redus, facilitând astfel identificarea potențialelor amenințări. Cu alte cuvinte, algoritmii de ML pot analiza comportamentul utilizatorilor pe rețelele sociale pentru a identifica activități suspecte sau pentru a prezice atacuri teroriste. Tot mai des, această metodă este folosită pentru monitorizarea grupurilor teroriste și prevenirea unor atacuri care pot pune în pericol siguranța națională.

În aceeași măsură, noile tehnologii pot detecta anomalii în rețele, pe măsură ce învață tiparul normal al acestora. Astfel, un potențial atac cibernetic asupra unor ținte de valoare mare, precum site-urile guvernamentale sau sistemele spitatelor, poate fi prevenit cu ajutorul machine learning și al inteligenței artificiale.

Funcția AI de recunoaștere a datelor semnificative din Open Source Informationis reprezintă, de asemenea, o mare parte din noile atuuri ale agențiilor de informații, după cum a explicat un oficial american pentru publicația Defense One în ianuarie 2020. Acum, în locul cititorilor și traducătorilor umani de la Centrul Open Source al CIA, care examinează fiecare articol de știri și monitorizează tendințele din întreaga lume, inteligența artificială face treaba.

„Imaginează-ți că treaba ta este să citești fiecare ziar din lume, în fiecare limbă; să urmărești fiecare emisiune de știri la televizor în fiecare limbă din lume. Nu știi ce este important, dar trebuie să ții pasul cu toate tendințele și evenimentele”, a declarat la acea vreme Dean Souleles, consilier principal pe probleme de tehnologie în cadrul Directorului serviciilor naționale de informații.

Printre sursele din date deschise se numără literalmente orice: de la platforme de social media precum Facebook și X, la imagini din satelit furnizate de companii precum Planet Labs și Maxar Technologies – până la documente divulgate. Jurnalismul utilizează de ceva timp OSINT pentru a verifica veridicitatea afirmațiilor de pe internet sau chiar pentru a demasca persoane. Cel mai bun exemplu este publicația Bellingcat, care, de-a lungul timpului, a demonstrat că sunt false mai multe afirmații ale Rusiei, precum și numele agenților ruși care au activat pe teritoriul european.

Există dezavantaje

Așa cum se întâmplă când vine vorba de orice avans tehnologic, și folosirea acestor noi tehnologii ridică câteva dificultăți majore, ce nu ar trebui ignorate.

Spre exemplu, accesul larg la date personale și informații sensibile poate duce la abuzuri și încălcări ale drepturilor omului – cu care agențiile de informații din întreaga lume sunt destul de familiarizate, din păcate. Dacă adăugăm lipsa consimțământului expres și în cunoștință de cauză al utilizatorului – confidențialitatea datelor nu este un subiect pe care toată lumea îl stăpânește – există riscul de a pune în pericol aceste persoane și de a le călca în picioare drepturile omului. Desigur, în Uniunea Europeană, GDPR încearcă să protejeze consumatorii – dar confidențialitatea datelor este o pantă alunecoasă într-o lume cu evoluții tehnologice constante și rapide.

Pe de altă parte, există subiectul responsabilității. Atât firmele private, care colectează date, cât și agențiile care le utilizează, trebuie să fie trase la răspundere pentru transparența politicilor lor. Industria ar beneficia cu siguranță dacă s-ar dezvolta practici etice. În lipsa acestora, este greu ca acestea să fie trase la răspundere.