
Grecia a aprobat un proiect de lege care prevede sancțiuni mai dure pentru fake news
Parlamentul elen a aprobat modificarea codului penal și adăugarea unor sancțiuni dure pentru răspândirea fake news. Proiectul legislativ a stârnit, la începutul lunii noiembrie, acuzații grave din partea jurnaliștilor.
Legislativul Greciei a fost divizat în privința amendamentelor aduse codului penal: în timp ce toți parlamentarii formațiunii politice de la putere, Noua Democrație, au votat în favoarea proiectului de lege, partidele de opoziție s-au declarat împotrivă, conform Greekreporter.
Pedepse dure pentru fake news
În timp ce amendamentele aduse cresc pedepsele pentru diferite crime, precum violul sau abuzul minorilor, controversa se poartă în jurul articolul 36 din noul cod penal.
Articolul 36 afirmă că oricine diseminează pe internet informații false, care pot genera panică sau pot dăuna încrederii publicului în economia națională, capacitatea de apărare a țării sau sănătatea publică, va fi condamnat la cel puțin trei luni de închisoare, plus o amendă.
Dacă fapta este săvârșită în mod repetat prin intermediul unei publicații, acuzatul va primi șase luni în spatele gratiilor, alături de patronul organizației unde a fost publicată dezinformarea.
„Oricine din neglijență se face vinovat de oricare dintre faptele prevăzute la alineatul precedent va fi pedepsit cu închisoare de până la un an sau cu amendă”, se mai arată în textul propunerii.
Legea este prea vagă
Decizia Parlamentului elen de a adopta legea a stârnit îngrijorări în rândul jurnaliștilor, care susțin că articolul 36 doar va dăuna libertății de exprimare.
Conform Euronews, Uniunea Jurnaliştilor din Ziarele Cotidiene din Atena (ESIEA) a catalogat modificarea legislativă privind „diseminarea de știri false” ca fiind prea vagă. Una dintre principalele îngrijorări este că proiectul de lege va putea fi folosit pentru a cenzura jurnaliști, atunci când aceștia își exprimă opinia cu privire la situația epidemiologică a țării.
„Jurnaliştii riscă să fie traşi la răspundere penală pentru că, prin exprimarea unei opinii personale asupra unor probleme specifice, pot cauza îngrijorare sau teamă cetăţenilor. Formularea cuprinsă în prevederile modificate (…) este practic nelimitată, întrucât nu este definit nicăieri care sunt știri care ar putea provoca anxietate sau teamă în rândul cetățenilor”, se arată într-un comunicat al ESIEA, care mai adaugă că „trebuie să fie clar definit ceea ce legea definește ca știri false, care sunt capabile să provoace îngrijorare sau teamă”.
Articole asemănătoare
Rusia a pus sub acuzare un jurnalist. Crima sa: a dezvăluit că forțele armate au bombardat o maternitate din Mariupol
Fake news-urile despre COVID-19 par să schimbe comportamentul oamenilor, dar nu dramatic
Bellingcat, interzisă în Rusia. Motivul: ar reprezenta o ameninţare la adresa securității
Redenumirea străzii pe care se află Ambasada Belarusului în România după jurnalistul Protasevici, un semnal sau o bătaie de cap?
Bitdefender, predicții pentru 2020: atacurile cibernetice vor fi mai sofisticate, știrile false ar putea afecta alegerile din SUA