Noul film cu „Borat”: instrucțiuni în română, muzică de Bregovic, romi de la noi și umorul specific

Cum tratezi un film care conține antisemitism, xenofobie, misoginism, subiectivitate politică? Ei bine, ar trebui să-l tratezi cu umor, cu inteligență!

Cine n-a văzut primul film cu Borat și nu știe nimic despre acest personaj și nici nu cunoaște istoricul artistic al lui Sacha Baron Cohen, și-ar pune o mulțime de întrebări imediat ce începe să vizioneze al doilea film din serie, lansat în 23 octombrie 2020:

  • Cine e acest Borat?
  • Filmările sunt pe bune sau regizate?
  • Cum de nu se scandalizează cei abordați de Borat?
  • Este vorba despre un documentar?

Iar răspunsurile sunt uneori greu de oferit.

În primele minute ale filmului, așa-zisul premier al Kazahstanului (jucat de Dani Popescu) îi dă instrucțiuni lui Borat în limba română. Acesta trebuie să ajungă în SUA, pentru a-i oferi lui Mike Pence un cadou constând într-o maimuță, mare vedetă în Kazahstan. Printr-un concurs de împrejurări, maimuța nu mai poate fi oferită, așa că următoarea idee de cadou este fiica lui Borat.

Ce vrea să ne transmită „Borat Subsequent Moviefilm: Delivery of Prodigious Bribe to American Regime for Make Benefit Once Glorious Nation of Kazakhstan”

Pentru că da, acesta este titlul complet al filmului!

Această creație este greu de povestit altfel decât pe secvențe disparate. La început, pare că nu există unitate narativă, dar, la final, vei constata că scenariul se leagă foarte bine. Deznodământul este, pe cât de dramatic, pe atât de amuzant.

Sunt scene halucinante, o mulțime de deghizări, un amestec de limbi (română, un fel de rusă, un fel de kazahă, frânturi de alte limbi est-europene), infiltrări în diverse grupuri. Filmul este însă dominat de acea senzație pe care americanii o numesc „cringe”, un fel de jenă față de actele personajului principal, ca și cum ai fi și tu parte din acea regie. Pe de altă parte, ai mereu în minte îndoiala dacă totul este real sau înscenare.

Există secvențe greu de digerat (atenție la „dansul fertilității” dintre tată și fiică!), iar altele care deja au creat sau vor crea proteste și scandaluri. De exemplu, discutata scenă în care Rudy Giuliani își mângâie partea corpului de sub cureaua pantalonilor, de față cu „fiica” lui Borat (presupusă jurnalistă) este la limita verosimilului.

Lasă prejudecățile deoparte

Borat face parte dintr-o suită de personaje care critică prin ironie extremă tot felul de tare ale societății americane. Așa se face că Borat vizitează doctori, politicieni, participă la Convenția Republicanilor, stă de vorbă cu trecători și proprietari de magazine ș.a.m.d. Unele secvențe au fost filmate pe față, altele cu camere ascunse.

Seninătatea cu care personajul spune grozăvii („Am pus un copil în interiorul fiicei mele și acum vreau să-l scoți”, îi spune el unui pastor de la o clinică de ajutor medical) sau cu care comite acte șocante (merge într-o sinagogă deghizat conform stereotipurilor naziste despre evrei, cu nas lung și coadă de diavol) este, evident, jocul cel mai elocvent pentru ceea ce vrea Sacha Baron Cohen să ne transmită: că am atins un nivel de ură, xenofobie și discriminare ieșit din comun, că ne luăm prea în serios în ziua de azi, că ne lăsăm pradă dezinformării și manipulării.

Un film de iubit sau de urât

După numai câteva ore de la lansarea pe Amazon Prime Video, „Borat 2” are deja scorul 7,7 la IMDB.com, iar la RottenTomatoes.com gradul de „prospețime” este de 83%. Filmul va fi cu siguranță apreciat, dar nu este pentru oricine. Dacă ești implicat politic, dacă nu ești deschis către umorul extrem, vei risca să te consideri jignit de personajul Borat și de acțiunile lui.

Nu mai vorbesc de Kazahstan… Dacă, după primul film, reprezentanții țării și-au declarat public nemulțumirea, sunt curios ce reacție vor avea acum! Cât despre România, la primul film, locuitorii satului Glod, unde s-au turnat secvențele cu romi, au fost supărați pentru că n-au primit banii promiși; acest al doilea film conține din nou scene filmate înt-o localitate cu populație romă, iar unii dintre locuitori au chiar scurte replici.

Așadar, cum tratezi un film care conține antisemitism, xenofobie, misoginism, subiectivitate politică? Ei bine, ar trebui să-l tratezi cu umor, cu inteligență și să apreciezi modul în care Sacha Baron Cohen reușește să se transpună în personajul Borat, acum o figură recunoscută de oameni pe stradă. Această atitudine te va face să înțelegi că amestecul Balcani – Asia Centrală – Orientul Mijlociu este un cocktail menit să atragă atenția, ba chiar să corecteze unele derapaje existente mai ales în mediul politic din, culmea, SUA, nu din zonele amintite!

Foto: capturi de ecran de la Amazon Prime Video