Fake news-ul românesc care a pus pe jar Europa în 1931 – sarcofagul poetului Ovidius

Descoperirea făcută în vara anului 1931, în România, a trezit în entuziasmul constănţenilor că în sfârşit, mormântul marelul poet Ovidius, exilat aici, a fost scos la iveală. Zeci de teorii au fost scrise în presa vremii, iar istoricilor le-a trebuit mult timp pentru a convinge publicul că a fost doar un fake news.

În vara anului 1931, muncitorii care săpau fundaţia unei construcţii pe strada Avram Iancu din Constanţa au descoperit un sarcofag uriaş de marmură, greu de peste 8 tone, lung de 2,70 metri, lat de 1,5 metri şi înalt de 2,40 metri, expus astăzi în exteriorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Sarcofagul cu simboluri

Pe sarcofag sunt sculptate 7 simboluri: în partea dreaptă a faţadei, sus, se găseşte o balanţă cu 2 talere; chiar între aceste talere este un cap de taur, legat pe frunte cu o panglică; alte două simboluri se găsesc mai jos, o secure şi o suliţă; în stânga faţadei sunt alte trei simboluri, un bici şerpuit şi un clopot iar sub ele, dispus orizontal, un cleşte. Un alt element foarte interesant este reprezentarea pe lateralul sarcofagului a Medusei Gorgona, fiinţa legendară a cărei privire împietrea orice muritor şi care a fost decapitată de eroul Perseu. Când a fost descoperit sarcofagul, acesta prezenta o crăpătură în capac şi o gaură prin care a fost introdus un obiect metalic, semn că sarcofagul a fost cândva jefuit. De aceea, arheologii nu au găsit în interiorul lui nicio monedă sau vreun alt obiect care să ofere indicii legate de persoana celui îngropat acolo.

În interior, a fost descoperit un strat de aproape o jumătate de metru de pământ care s-a infiltrat prin acea gaură şi crăpătură. În pământ a fost descoperit scheletul unui bărbat. Practic, toate aceste elemente au servit drept indicii entuziaştilor care aşteptau de mult timp  descoperirea mormântului lui Ovidius.

Mormântul lui Ovidius, un fake news istoric

Nu se ştie cine a fost primul care a vehiculat ipoteza. Cert e că ideea a prins la public. Ştirile despre sarcofagul cu simboluri unde ar fi fost înmormântat poetul Ovidius s-au răspândit rapid în presa locală. Ziare locale precum „Marea Neagră”, „Dobrogea Jună”, „Dacia” au fost ulterior preluate de ziarele naţionale precum „Universul”, „Dimineaţa”,sau „România Ilustrată”, iar ştirea a ajuns chiar şi în presa internaţională. Ziare celebre precum „Corriere della Sera”, „Le Temps” sau „Il Messaggero” au publicat știrea fără o verificare amănunțită a surselor, lucru care a propagat fake news-ul.

Prin cercetări arheologice s-a demonstrat că sarcofagul nu putea fi a lui Ovidius, pentru că data cu cel puţin un veac mai târziu după moartea poetului. Totuși, acest caz servește drept exemplu pentru modul în care o știre neverificată și potențial falsă se poate răspândi cu repeziciune în lume. Trebuie să ținem cont că vorbim de perioada anilor ’30, când mijloacele de comunicare în masă erau infinit mai lente. Imaginați-vă cum s-ar fi răspândit astăzi, în era tehnologiei, o astfel de informație falsă.

Robert Manea:
Leave a Comment

Acest website foloseste cookie-uri