Facebook susține fascismul și nici nu-și dă seama. Postările mai multor jurnaliști români, eliminate fără să fie ținut cont de context

Facebook insistă, de vreo trei ani, că e în stare să facă față dezinformării, discursului instigator la ură, extremismului și chiar terorismului care e prezent pe platformă, într-o încercare disperată de a-și menține poziția dominantă pe piață.

După tirade de critici privind lipsa de moderare a conținutului publicat, Facebook a căzut în extrema cealaltă: acum elimină orice conținut ce pare a fi malițios, fără să țină cont de context. Au pățit-o mai mulți jurnaliști români, care au publicat articole despre fascismul și liderii mișcării în România.

Pentru Facebook nu există context

Simpla mențiune a numelui lui Ion Antonescu, de exemplu, a dus la eliminarea a două articole diferite. Una dintre postări se referea la decizia CJ Constanța de a schimba denumirea străzii care-i poartă numele fostului om de stat care a săvârșit genocid împotriva populației evreiești.

În plus, postarea jurnalistei Andreea Pavel de la Info Sud-Est conținea și imagini cu fostul mareșal.

Pentru Facebook n-a contat nici că postarea nu lăuda ororile săvârșite de Antonescu, dar nici că acestea avea ca scop informarea publicului. Cea care a sesizat situația a fost chiar jurnalista, care a revenit cu o postare pe rețeaua de socializare, conform Paginademedia:

„Facebook a şters articolul despre schimbarea numelui Străzii Ion Antonescu, atât de pe pagina mea, cât şi de pe pagina ziarului ISE, spunând că am încălcat standardele comunităţii. O să ajung să relatez despre marşuri extremiste, pentru că asta urmează când cuiburile de legionari sunt la dospit, şi n-o să pot ilustra cu fotografii de la faţa locului ci, eventual, cu pescăruşi şi răsăritul de la malul mării”, scrie Andreea Pavel.

Și jurnalista Diana Oncioiu (Dela0) a trecut printr-o experiență similară. Două dintre postările sale au fost eliminate, însă una dintre ele a fost republicată de Facebook. Ca și în cazul Info Sud-Est, una dintre postări făcea referire la Ion Antonescu, care ar fi fost comemorat de o biserică din Vaslui – în ciuda genocidului comis.

Și G4Media a pățit-o

Pagina de Facebook a publicației G4Media a fost și ea sancționată de către platformă pentru două distribuiri. Unul dintre articole făcea referire la Oana Lovin drept „videochatista”, în timp ce alt articol se referea la fluturarea steagurilor organizației de extremă-dreapta Noua Dreaptă în timpul unei ceremonii de la cimitirul din Valea Uzului.

Paginademedia.ro relatează că articolele au fost şterse pentru că titlurile şi fotografiile „nu respectă regulile impuse de reţeaua de socializare”, în ciuda faptului că articolele ori thumbnailurile nu susțineau în niciun fel vreo mișcare extremistă.

Iar situația de acest fel nu este singulară. Mi s-a întâmplat să vreau să distribui un articol al Libertatea, tot despre Noua Dreaptă, și Facebook să nu mă lase să-l public. Alt cuvânt ”sensibil”, care putea fi introdus în postare doar cenzurat, este „fascism”.

Excesul de zel al Facebook ajută extrema-dreaptă

România are o relație sumbră cu fascismul. În ciuda faptului că Ion Antonescu a fost acuzat și omorât pentru crime împotriva umanității, complotând cu Germania nazistă la genocidul împotriva evreilor, el rămâne în credința populară un personaj mistic, aproape un erou.

Sistemul de învățământ din România are lacune grave la acest capitol, moștenite din perioada comunistă. Învățământul general omite în mod grosolan să menționeze crimele comise de autoritățile locale și centrale în cel de-al Doilea Război Mondial, lăsând astfel generații și generații să-și găsească singuri cunoștințele – de multe ori, pe site-uri pro-legionare sau de pe rețelele de socializare.

În ecuația asta, presa e singura soluție ca amploarea monstruozităților comise de Ion Antonescu și cei alături de care a condus să fie cunoscută de publicul larg. Vorbind despre crimele săvârșite cu precădere în perioada ’40-’43, imaginea de erou pe care mulți români încă o au vizavi de fostul mareșal se va nărui, alături de pericolul pe care fascismul îl prezintă pentru orice societate.

Iar când social media este principalul canal de comunicare al presei cu publicul, eliminarea articolelor fără a lua în calcul contextul nu poate decât să susțină mișcările extremiste.