EXCLUSIV Joaca cu etica jurnalistică, o sabie cu două tăișuri? Raluca Radu: ”Neîncrederea în presă duce la faliment”

Un material de Sabina Dumitru

De-a lungul timpului, piața de media a suferit schimbări substanțiale – cea mai mare fiind o urmare a crizei economice mondiale. Trecerea în spațiul digital a marcat preferințele de consum ale publicului însă a schimbat și dinamica profesională.

Despre cum arată peisajul mediatic online din România, la aproape un deceniu de la migrarea marilor giganți ai presei în spațiul digital, ne-a vorbit Raluca Radu, Director al Departamentului de Jurnalism, din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și specialist în deontologia comunicării publice.

Potrivit explicațiilor acesteia, internetul a facilitat apariția jurnaliștilor independenți. Motivul, spune Raluca Radu, ar fi costurile mici: „Mediul online a deschis foarte multe oportunități pentru redacțiile mari sau mici și pentru jurnaliștii independenți, pentru că scade foarte mult costurile de intrare pe piață. Este foarte ieftin să ai un domeniu online și o prezență onorabilă pe rețelele de socializare, în comparație cu intrarea pe piața televiziunii sau a presei scrise și promovarea în mediile tradiționale (de la panotaj, la cumpărarea de spațiu de reclamă la TV)”, a explicat prof. univ. dr. Raluca Radu.

Totuși, tocmai pentru că un asemenea domeniu a devenit accesibil, există și situații în care interesele publicului sunt uitate și sunt promovate idei, informații menite să dezinformeze sau să manipuleze mase în vederea atingerii unui scop bine stabilit.

„De aceste oportunități profită însă și persoanele care nu fac jurnalism, și care deghizează propaganda, teoriile conspirației, atacul la persoană, zvonul și bârfa și chiar discursul urii în materiale care par jurnalistice. Unele site-uri sunt făcute pentru a distruge oameni, partide, companii sau idei, dar altele sunt făcute pentru a produce bani. Un studiu Global Desinformation Index arată că 20.000 de site-uri pline de informații greșite, în mod intenționat, sau pur și simplu inventate, generează  aproape un sfert de miliard de dolari pe an.”, a mai adăugat prof. univ. dr. Raluca Radu. 

Într-un astfel de mediu poluat de informații eronate, publicul trebuie să distingă între materialele de calitate şi cele care au scopul de a dezinforma. Totuși, Raluca Radu ne-a explicat că sunt multe cazuri în care nu putem aplica etichete clare din punct de vedere al calității.

„Marii giganți ai presei sunt în mediul digital, dar acesta este extrem de poluat. Nu se face numai presă foarte bună, alături de site-uri evident dubioase. Există foarte multe zone de gri, cu site-uri care amestecă informații corecte și materiale de presă absolut onorabile, alături de povești inventate, materiale fără surse sau pur și simplu jurnalism de foarte proastă calitate.” , a subliniat prof. univ. dr. Raluca Radu.

Se poate pune la îndoială modalitatea reglementărilor legale, cu privire la respectarea normelor deontologice în spațiul online. Prof. univ. dr. Raluca Radu ne-a semnalat faptul că măsurile există dar că ne lovim de o altă problemă: „Reglementarea există: în Codul penal și în Codul civil sunt apărate drepturile fundamentale la informare corectă și la imagine. Problema adevărată este ridicată de cantitatea enormă de informație incorectă, plasată strategic online. Nu cred că știm, în acest moment, cum putem combate eficient acest fenomen.”

Codul deontologic unic, pus sub semnul întrebării

Pe lângă reglementările legale, care protejează dreptul la o informare corectă, presa, la nivel internațional, ar trebui să funcționeze sub patronajul unui cod deontologic comun, menit să prevină dezinformarea și folosirea informației în scopuri personale. Însă, de la teorie până la practică e un drum lung de parcurs. Unul dintre motive ar putea fi instabilitatea economică a pieței de media: „Am participat în mai multe proiecte care comparau culturile jurnalistice din lume. Respectarea unui cod deontologic este dependentă de foarte mulți factori: dacă avem un corp profesional care știe regulile și le înțelege, dacă avem profesioniști mândri de ceea ce fac, profesioniști care țin la reputația lor. Se adaugă o piață echilibrată din punct de vedere financiar, pentru că jurnaliștii fac o activitate remunerată, au un serviciu din care vor să-și susțină financiar familiile. Și mai este nevoie de o clasă politică responsabilă și de un respect adevărat față de valorile democrației. Noi avem un corp profesional foarte instruit – majoritatea celor care lucrează în presa adevărată au făcut o facultate de jurnalism sau sunt studenți la jurnalism. Regulile sunt cunoscute, dar par greu de respectat în redacții sărace, suprasolicitate, cu o presiune permanentă din partea politicului sau a patronatului.”

La polul opus stau jurnaliștii care reușesc să impună subiecte, să dezvăluie fapte de corupție, să motiveze mase de oameni și să schimbe mentalități, toate astea cu o doză consistentă de bun simț și corectitudine.

„Pe de altă parte, avem jurnaliști, în redacțiile independente și în trusturile de presă sau în media de serviciu public care fac un jurnalism de cea mai bună calitate, la standarde internaționale. Ei dau tonul industriei și lor le datorăm păstrarea unui cadru democratic în condiții câteodată imposibile. Este de ajuns să ne uităm la vecinii noștri, ca să ne dăm seama cât de mult a însemnat pentru democrația românească faptul că au existat jurnaliști care au căutat informație de interes public major și au ales să o prezinte publicului, în materiale atât de bune, încât s-au viralizat mai repede decât minciunile celorlalți.”, a explicat pentru Mediastandard.ro Raluca Radu.

Moralitatea influențează consumul

Nerespectarea deontologiei comunicării publice lovește publicațiile fix acolo unde doare cel mai tare. Publicul simte că este tratat cu dezinteres și oferă la schimb aceeași monedă, ne-o spune chiar Raluca Radu, bazându-se pe studii realizate la nivel internațional: „Ignorarea codului deontologic are efecte care se văd deja. Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București este de trei ani partenerul Institutului Reuters de la Universitatea din Oxford pentru Digital News Report. Raportul despre consumul de știri digitale arată că încrederea în știri, în general, a scăzut în România în ultimii trei ani. De asemenea, consumul declarat de știri pentru brandurile de media care au făcut greșeli majore a scăzut cu peste 10%, în trei ani. Neîncrederea în presă duce la faliment.”

Cauză și efect

Este deja de la sine înțeles cine are de pierdut în cazul nerespectării normelor deontologice. Atât publicațiile, cât și cititorii. Atât democrația, cât și societatea. Nu este întâmplătoare denumirea presei ca fiind „a patra putere în stat”, deoarece jurnaliștii au, pe lângă sarcina de a informa cetățenii, și puterea de a proteja oamenii împotriva derapajelor statului, de a susține democrația și statul de drept. Un mediu în care aceste valori nu sunt respectate pot avea ca efect dezbinarea subită a unui stat.

„Atunci când piața de media este inundată de informație incorectă și dezinformare, toți avem de pierdut. Jurnaliștii ne atrag atenția atunci când suntem în fața unui pericol iminent, atunci când societatea trebuie să se mobilizeze, spre binele comun și spre binele fiecăruia dintre noi. Mass-media ne face să fim încrezători în viitor și să avem speranța că, printr-un efort colectiv, tuturor ne va fi mai bine. Nu cred că putem înlocui cu altceva presa de foarte bună calitate, în care avem încredere. Jurnalismul de foarte bună calitate este esențial pentru democrație și pentru o piață liberă, de aceea facultățile de jurnalism, de relații publice și de publicitate au o mare responsabilitate și o influență a nivelul societății pe care trebuie să o conștientizeze și să o protejeze de orice influențe nefaste. ”, a indicat profesorul universitar.

Astfel, este de datoria fiecărui jurnalist în parte de a alege de ce parte a taberei dorește să fie. Mai mult, este din ce în ce mai evident faptul că între știre și jurnalist există o serie de elemente care pot schimba la 180 de grade direcția unei informații și că este din ce în ce mai greu să rămâi obiectiv și nepărtinitor. Aceste influențe pot aduce efecte puternic negative asupra societății și pot pune la îndoială întregul sistem de valori ale unei societăți.