După șapte ani petrecuți în interiorul Ambasadei Ecuadorului de la Londra, Julian Assange a ieșit la lumină. Nu de bunăvoie, ce-i drept, ci scos cu forța de către reprezentanții micului stat din America de Sud. Nici n-a coborât bine scările clădirii, că a fost luat în primire de către autoritățile engleze. Assange a fost urcat în dubă și…

Mai departe nu știm exact ce s-a întâmplat, dar știm cu siguranță că presa a început să descompună, fiecare cu intențiile sale, multele fețe ale fondatorului WikiLeaks. De la hackerul genial și persecutat, la individul oportunist, bărbatul cu chipul îmbătrânit le-a dobândit prin cuvintele jurnaliștilor.

PORTRETUL GROTESC AL UNUI HACKER?

Încă de când s-a speculat că fondatorului celei mai cunoscute platforme de whistleblowing îi va fi retrasă protecția Ecuadorului, WikiLeaks a lansat ipoteza unui interes mai mare. Cu alte cuvinte, președintele micului stat sud-american ar fi acceptat să-i arate ușa – sau, mai repede, să-l împingă – pentru ca abuzurile săvârșite de familia sa să fie ascunse. Ulterior, Lenín Moreno a ținut să sublinieze că Assange ar ”interfera” cu treburile altor țări. Într-un interviu pentru The Guardian, liderul de stat a dat exemplu drept scurgerile de infromații de la Vatican, din 2019. Totodată, acesta a afirmat că fondatorul WikiLeaks nu avea respect pentru țara care îi oferea azil și nici pentru protocoalele ce îi erau impuse.

„El a fost un oaspete căruia i sa oferit un tratament demn, dar el nu avea principiul de bază al reciprocității pentru țara care știa cum să-l primească sau disponibilitatea de a accepta protocoalele din țara care la primit. Retragerea azilului său a avut loc prin respectarea strictă a dreptului internațional. Este o decizie suverană. Nu luăm decizii pe baza presiunilor externe din orice țară”, a spus Moreno pentru publicația britanică.

La scurt timp după ce Lenín Moreno a lansat mai multe acuzații extreme la adresa lui Assange (cum că ar fi încercat să creeze un ”centru de spionaj” cât s-a aflat sub protecție diplomatică, dar și că ar fi avut un „comportament necorespunzător în materie de igienă”), un ziar francez a făcut public o filmare din interiorul Ambasadei. Clipul, obținut de la o posibilă firmă spaniolă de pază, ce se ocupa cu protecția hackerului, îl arată pe Assange plimbându-se cu skateboard-ul într-una dintre încăperi, dar și pe el în compania unor persoane. Publicația El Pais spune că angajații nu își puteau face treaba bine din cauza zgomotului produs de fondatorul WikiLeaks.

Șeful de stat s-a referit în weekend la cel ce nu demult îi era protejat diplomatic că, printre altele, Assange ar fi murdărit pereţii ambasadei cu propriile excremente.

Totuși, este de remarcat o schimbare în discursul președintelui Ecuadorului. În urmă cu numai un an, acesta a folosit termenul de ”eventual”, referindu-se la părăsirea Ambasadei de către Assange. Tot el a dezvăluit, în același context, că există discuții între statul său și Marea Britanie privind ridicarea imunității hackerului.

Unde mai punem faptul că Foreign Policy a dezvăluit recent că Assange ar avea o posibilă înțelegere cu Rusia, după ce WikiLeaks a împiedicat scurgeri de informații referitoare la Rusia, în timp ce difuza emailurile candidatei democrate Hillary Clinton.

Assange e pictat grotesc prin faptele expuse: drept o persoană care nu știe sau nu vrea să aibă o igienă corespunzătoare, care se comportă imatur dându-se în interior cu skateboard-ul, care nu are respect față de Ambasadă și care ar și complota împotriva statelor.

ASSANGE, CRITICAT ȘI DE JURNALIȘTI

Multitudinea de editoriale privindu-l pe Assange, care și-a recâștigat notorietatea odată cu mișcare cumva de așteptat a Ecuadorului, au început să fie publicate încă de când zvonurile s-au dovedit a fi adevărate. Marea majoritate a columniștilor occidentali nu-i aduc cuvinte de laudă hackerului.

Ba din contră.

Într-un editorial de pe The Washington Press este demontată ipoteza conform căreia Assange ar fi un ”erou al presei libere” – tocmai pentru că site-ul său, WikiLeaks, nu are această titulatură. Platforma co-fondată de Assange nu funcționează pe principiile jurnalismului, nu respectă o etică, o politică editorială, nici măcar nu verifică metoda veridicității. Despre dreptul la replică nici nu se mai pune problema. Toate astea deși WikiLeaks se prezintă ca fiind ”o organizație media multi-națională”.

Tot pe site-ul oficial, la secțunea ”Despre”, aflăm că WikiLeaks colaborează cu ”peste 100 de instituții majore de presă”. La ”Parteneri” regăsim nume sonore, precum AP, Der Spiegel, Le Monde, The Guardian, New York Times și The Washington Press.

Poate cea mai importantă acuzație care i se aduce hackerului – nu numai de către publicația citată anterior, ci și de alte surse – este că a publicat pe site-ul condus de el documente furate de către serviciile de spionaj ruse despre un partid american. Pentru acest fapt, precum și că ar fi folosit de multe ori metode ne-etice (precum ajutorul oferit whistleblowerului Chelsea Manning să obțină documente secrete ale Marinei din servere), se vorbește despre nevoia ca Assange să-și asume responsabilitatea.

Un alt partener afiliat al WikiLeaks este Reporters Without Borders. Organizația care apără drepturile jurnaliștilor din întreaga lume cere Regatului Unit să acorde prioritate principiilor libertății de exprimare și protecției rolului jurnalismului, inclusiv a surselor jurnalistice, în tratarea lui Assange.

„Vizarea lui Assange după aproape nouă ani din cauza faptului că Wikileaks a furnizat informații jurnaliștilor care erau în interesul public (cum ar fi corespondența diplomatică americană) ar fi o măsură pur punitivă și ar constitui un precedent periculos pentru jurnaliști, whistleblowers și alte surse jurnalistice pe care SUA ar dori să le urmeze în viitor. Marea Britanie trebuie să respecte o poziție principială cu orice solicitare din partea SUA de a-l extrăda pe Assange și de a asigura protecția sa în temeiul legislației britanice și europene relevante pentru contribuțiile sale la jurnalism”, a declarat secretarul general RSF, Christophe Deloire.

ÎN JURUL LUI ASSANGE SE ADUNĂ VEDETELE

În apărarea co-fondatorului WikiLeaks au sărit imediat persoane. Una dintre ele: Pamela Anderson. Un personaj neașteptat la prima vedere, însă actrița a mai vorbit în trecut pe blogul său despre Assange și chiar l-a vizitat de câteva ori în cei șapte ani. Într-o serie de mesaje pe Twitter, fostul model Playboy a atacat atât Ecuadorul, cât și Marea Britanie, căruia i-a transmis: „Ai nevoie de o deturnare de la prostia ta idiotică, Brexit”.

În alt mesaj, Anderson a vorbit și despre Donald Trump, pe care l-a numit laș. ”Și SUA? Acest laș toxic de președinte, trebuie să-și ridice baza? Ești egoist și crud”.

Deși încă n-a apărut niciun mesaj de la arestarea lui Assange din partea lui Vivien Westwood, designerul britanic a postat o poză cu ea purtând un tricou cu mesajul ”Eu sunt Julian Assange”. Pe Twitter, aceasta a scris: „Julian a fost reținut pe o afirmație falsă de a încălca termenii de cauțiune. Problema este libertatea de exprimare”.

Ca și în oricare alt caz, cu atât mai mult cu cât acesta este mediatizat, concluziile sunt extreme. De la martir la ființă lipsită de igienă și bun simț, care complotează împotriva ordinii internaționale, fondatorul WikiLeaks este portretizat în fel și chip. Totul ține numai de privitor. Cât despre motivele pentru care hackerul va fi judecat în scurt timp: el merită un proces corect, conform Declarației Universale a Drepturilor Omului, indiferent de cum îl vede sau nu opinia publică. Cazul este unul cu atât mai sensibil cu cât există riscul ca libertatea presei, și așa afectată pe plan mondial, să sufere și mai tare.