Directiva Copyright. Reglementări dure pentru giganții tehnologici, concesii pentru start-up-uri

A fost publicată ultima formă a Directivei Copyright, cea despre care tot mai mulți oameni speculează că ”ar schimba internetul așa cum știm noi”. În ultimul timp, mai ales după ce proiectul legislativ a fost trecut de Parlament și apoi de statele membre, s-a tot vorbit despre ce schimbări ne așteaptă pe noi toți, ca și utilizatori ai internetului.

GIGANȚII CA FACEBOOK ȘI GOOGLE, VIZAȚI DIRECT

Unul dintre primele lucruri reglementate este definiția platformelor pe care se postează conținut online. În articolul 2, la ”Definiții”, Facebook, Google News și YouTube sunt descrise ca fiind ”un prestator al unui serviciu al societății informaționale, al cărui scop principal sau unul dintre scopurile
principal e este de a stoca și de a oferi publicului acces la un volum semnificativ de opere protejate prin drept de autor sau de alte obiecte protejate încărcate de către utilizatorii săi, pe care le organizează și le promovează în scop lucrativ”, conform Startupcafe.

La celălalt capăt se află ărestatorii de servicii precum enciclopediile online fără scop lucrativ, serviciile cloud care le permit utilizatorilor să încarce conținuturi pentru propriul uz și cele destinate întreprinderilor, piețele online, prestatorii de servicii de comunicații electronice, platformele de elaborare și de partajare de softuri cu sursă deschisă, dar și arhivele educaționale sau științifice fără scop lucrativ.

Articolul 17 explică lucrurile și modul pentru care platformele online vor fi trase la răspundere. Mai exact, pentru materialele ce sunt publicate de către utilizatori. În mod special, Google, care deține și YouTube, a susținut în repetate rânduri că este o măsură extremă ca platformele online să fie răspunzătoare pentru alegerile făcute de utilizatori. Dacă, să spunem, pe Facebook este publicată o poză cu drepturi de autor a unui artist, compania lui Mark Zuckerberg ar trebui să facă toate eforturile pentru a elimina conținutul și a preveni o situație similară.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CU START-UP-URILE

În trecut, când Comisia a sugerat amânarea votului asupra Directivei pentru finisarea prevederilor, lumea s-a întrebat cum va proteja UE micile publicații. În forma finală a proiectului, start-up-urile sunt definite ca fiind funcționale de mai puțin de trei ani, cu o cifră de afaceri mai mică de 10 milioane de euro pe an și cu un număr de vizitatori unici/lună sub 5 milioane.

Start-up-urile sunt scuzate și atunci când vine vorba de asumarea responsabilității privind conținutul distribuit de utilizatori. Articolul 17 afirmă că ”pentru a stabili dacă prestatorul de serviciu a respectat obligațiile, trebuie luate în considerare, printre altele, următoarele elemente:

• (a) tipul, audiența și dimensiunea serviciului și categoria de opere sau alte obiecte protejate încărcate de utilizatorii serviciului; și
• (b) disponibilitatea unor mijloace adecvate și eficiente și costurile acestora pentru prestatorii de servicii”.

Două aliniate mai încolo, se afirmă că platformele la început de drum, care îndeplinesc condițiile exprimate mai sus, trebuie să respecte doar art. 17 alin. 4 litera a (”au depus toate eforturile pentru a obține o autorizație”) și să acționeze cu promptitudine pentru oprirea accesului la opera respectivă.

CE (NU) VOM PUTEA SĂ POSTĂM

Instituțiile media și drepturile de autor sunt protejate de către Directiva Copyright prin articolul 15. Astfel, aici se afirmă, printre altele, că publisherii și jurnaliștii cu drepturi de autor vor putea să ceară ”o parte corespunzătoare din veniturile pe care le obțin editorii de presă în urma utilizării publicațiilor lor de presă de către prestatorii de servicii ai societății informaționale”. 

Totuși, dacă utilizatorii sau platformele folosesc doar o parte mică din text, drepturile prevăzute în lege nu se aplică. Cu toate astea, nu este definită sintagma ”un text scurt”.