Diplomația trollingului: experimentului Franței de a combate dezinformarea prin sarcasm

În 2025 a apărut un alt troll comandat la nivel de stat. Cu toate acestea, spre deosebire de conturile plătite de guvern prin intermediul unor terți, acesta nu numai că este coordonat de Ministerul Afacerilor Externe francez, dar nici nu urmărește să creeze haos și confuzie pentru a slăbi un alt stat.

Un cont pe platforma X (fostul Twitter) numit French Response, foloseşte ironia, meme-urile şi umorul ca instrumente de contracarare a narativelor false şi a atacurilor vizând Franţa în mediul online, conform Le Monde.

Un „răspuns francez”

De exemplu, când Elon Musk a încercat – încă o dată – să spună că un alt stat european este fascist (de data aceasta era vorba de Marea Britanie), French Response a dat… ei bine, un răspuns francez. Contul, care avea doar 37.000 de urmăritori în acel moment, a postat o singură fotografie de arhivă: același Musk, care părea să facă salutul nazist.

Oricine a petrecut puțin timp pe internet știe că răspunsul sarcastic este exact ceea ce face internetul să înnebunească. Așadar, nu este de mirare că răspunsul a obținut 7,5 milioane de vizualizări pe propria platformă a lui Musk.

Trolling asumat, nu propagandă mascată

Contul are ca misiune explicită „combaterea interferenţelor străine şi a dezinformării”, iar tactica adoptată este inspirată parţial din noile coduri digitale şi din utilizarea umorului ca armă de comunicare în spaţiul public online.

„În această lume de prădători, dacă suntem slabi, devenim pradă. Pentru a fi liberi, trebuie să fim temuți”, a explicat Anne-Marie Descôtes, secretarul general al ministerului, la momentul lansării. Ea a prezentat această nouă față a diplomației franceze online ca „o armă în plus pentru a contracara argumentele care ne subminează pozițiile”.

Așa cum era de așteptat, ideea a fost inspirată de cei care au transformat trolii în arme și continuă să provoace dureri de cap multor țări cu campaniile lor coordonate online: Rusia. În primăvara anului 2025, când a apărut încă o minciună despre președintele francez Emmanuel Macron, lansată de Moscova, contul oficial al președinției a răspuns printr-un tweet simplu, dar extrem de sarcastic. De atunci, French Response a preluat controlul.

Riscurile polarizării

Explicația pentru crearea contului este simplă: este nevoie „să se răspundă la dezinformarea mai murdară fără a trage în noroi un cont excesiv de instituțional, permițându-i acestuia să rămână deasupra conflictului”, așa cum a explicat pentru Le Monde Nicolas Hénin, consultant în combaterea dezinformării, afiliat Universității din Manchester.

Cu doar câțiva ani în urmă, un astfel de limbaj și o astfel de causticitate din partea unui cont oficial afiliat guvernului ar fi fost scandaloase și respinse din start. Cu toate acestea, cazul francez este cel mai bun exemplu că internetul – și cultura, odată cu el – evoluează cu o viteză fulgerătoare. Mai mult, nu putem spune că francezii sunt primii care utilizează această formă caustică de comunicare. Regimurile iliberale, precum Rusia și China, o utilizează de mult timp. Exemplul provenit de la Palatul Élysée este, totuși, primul caz în care trollingul a fost folosit ca formă de apărare, asumând în mod public legăturile contului cu guvernul.

Pe de altă parte, trollingul nu este răspunsul perfect și definitiv. X, principala platformă utilizată pentru a răspândi dezinformarea (și pentru a o combate) este o rețea digitală în declin, iar limbajul utilizat în astfel de postări duce la polarizare, fiind menit să reducă conversațiile publice la dueluri de răspunsuri acide.

Deși trollingul este ciudat, amuzant și eficient în scopul său singular, acesta nu ar trebui să fie singura măsură implementată de țări.